Articolul precedent |
Articolul urmator |
1317 3 |
Ultima descărcare din IBN: 2021-04-27 10:13 |
SM ISO690:2012 IAȚCU, Ioan. Sala cu absidă din palatul episcopal de la Histria: triclinium sau oratorium? In: Viaţa cotidiană în spaţiul Est-European din cele mai vechi timpuri până în prezent: abordări interdisciplinare, Ed. 1, 30 octombrie 2018, Chișinău. Chișinău, Republica Moldova: Institutul Patrimoniului Cultural, 2018, pp. 43-44. ISBN 978-9975-84-058-3. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Viaţa cotidiană în spaţiul Est-European din cele mai vechi timpuri până în prezent: abordări interdisciplinare 2018 | |||||
Conferința "Viaţa cotidiană în spaţiul Est-European din cele mai vechi timpuri până în prezent: abordări interdisciplinare" 1, Chișinău, Moldova, 30 octombrie 2018 | |||||
|
|||||
Pag. 43-44 | |||||
|
|||||
Descarcă PDF | |||||
Teza |
|||||
Cercetările arheologice desfăşurate in a doua jumătate a secolului al XXlea in cetatea Histria (provincia Scythia) au pus in evidenţă existenţa unui palat episcopal (episcopium), datat in secolul VI p.Chr. Edificiul făcea parte, impreună cu marea bazilică din vremea lui Iustinian I, dintr-un vast ansamblu religios, care domina prin grandoarea arhitecturală oraşul roman tarziu. La scara intregului Imperiu, urbanismul este marcat de proVIAȚA gramele arhitecturale imperiale aplicate prin intermediul reprezentanților Bisericii și persoanelor de rang inalt. Se poate remarca faptul că acțiunile constructive ale marilor ierarhi se răsfrang și asupra propriilor reședințe (domus episcopi). In calitate de everghet, episcopul, prin autoritatea sa morală și puterea financiară, devine reprezentant al impăratului in teritoriu. In astfel de circumstanțe, sediul său, adică palatul episcopal, inglobează o sferă largă de indatoriri cu caracter reprezentativ, administrativ, juridic și economic. Aceste edificii episcopale erau prevăzute cu instalații termale, dormitoare, bucătării, depozite, spații pentru servirea mesei (triclinia), incăperi pentru primirea oaspeților (salutatoria), dar și capele splendid decorate la interior cu mozaicuri, stucaturi, marmură și pictură parietală. Unele compartimente, cum sunt triclinia și oratoria, includeau in planimetria lor diverse spații absidate, dar și anumite structuri și elemente de mobilier comune, care, pe alocuri, fac dificilă stabilirea cu exactitate a rolului jucat de respectivele incăperi. Studiul inglobează observaţiile de natură arheologică, planimetrică şi arhitecturală, coroborate cu sursele scrise antice (inscripţii, texte patristice, coduri de legi), privind incăperile absidate din palatele episcopale şi imperiale, dar şi din construcţiile private (villae) urbane şi rurale, cu o privire specială asupra edificiului cu absidă cunoscut in nomenclatorul vestigiilor de la Histria ca Domus 3. |