Comunicarea va releva elemente din viața privată, analizand sfere precum familia, locuința, creșterea și educarea copiilor, timpul liber, spiritualitatea, legăturile interumane și sociabilitatea, și se inscrie in seria de contribuții istoriografice din ultimele patru decenii, care au vizat viața cotidiană din cele mai vechi timpuri pană in perioada contemporană. Ca metode de investigare științifică a subiectului propus spre elucidare am utilizat analiza istorică, analiza comparativă, retrospecția, inducția și deducția. In calitate de izvoare de cercetare ne-au fost utile narațiunile oamenilor intervievați, presa periodică, dar și fotografiile din fondurile personale, schițele, albumele și imaginile de epocă. In perioada cercetată, așezările rurale se dezvoltă atat din punct de vedere teritorial, economic, cat și demografic. Sub influența industrializării planificate, satele suferă modificări in aspectul exterior: se dezvoltă infrastructura (rețele de drumuri, pentru a imbunătăți circulația intravilană, aprovizionarea cu apă și canalizare), serviciile de telecomunicaţii, se construiesc localuri cu destinatie socioeconomică (primării, școli, puncte de asistență medicală, băi publice, parcuri auto, ferme de bovine), se dezvoltă fondul locativ (se construiesc „case de stat” pentru conducătorii secțiilor de partid sau președinții de colhozuri, sovhozuri etc.). Chiar dacă satele au cunoscut suficiente modificări și influențe ideologice, comunitățile umane de aici au reușit să păstreze și să promoveze cunoștințele și ocupațiile tradiționale, trăsăturile identitare ale poporului. Astfel, s-au păstrat aproape intacte obiceiurile de familie (botezul, nunta, inmormantările), credințele și ritualurile, simbolurile și folclorul local. Tema poate fi considerată de actualitate, deoarece vizează o imbogățire spirituală pentru tanăra generație, accentuează reflexivitatea celor ce au copilărit sau au trăit in această perioadă, consolidează valorile etice și civice.