Importanţa observaţiilor hidrologice pe râul Nistru (Metode şi rezultate obţinute)
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
720 6
Ultima descărcare din IBN:
2024-03-03 14:52
SM ISO690:2012
PĂDUREŢ, Marcela. Importanţa observaţiilor hidrologice pe râul Nistru (Metode şi rezultate obţinute). In: Viitorul ne aparţine, 5-6 octombrie 2017, Chișinău. Chișinău, Republica Moldova: Universitatea Academiei de Ştiinţe a Moldovei, 2017, Ediția 7, p. 63. ISBN 978-9975-3036-5-1.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Viitorul ne aparţine
Ediția 7, 2017
Conferința "Viitorul ne aparţine"
Chișinău, Moldova, 5-6 octombrie 2017

Importanţa observaţiilor hidrologice pe râul Nistru (Metode şi rezultate obţinute)


Pag. 63-63

Pădureţ Marcela
 
Institutul de Geologie şi Seismologie al AŞM
 
Disponibil în IBN: 31 octombrie 2018



Teza

Râul Nistru este unul dintre principalele râuri ale Republicii Moldova. Acesta are un rol important în economia ţării. De asemenea, fluviul Nistru reprezintă principala sursă de aprovizionare cu apă potabilă a multor localităţi umane printre care sunt or. Chişinău (Moldova) şi oraşul Odesa (Ucraina).  Primele observaţii pe râul Nistru sunt efectuate în a. 1881 de către Biroul militar de hidrogeologie, Institutului de Hidrogeologie al URSS. Observaţiile sunt inregistrate la staţiile Jvanet, Mogileov, Camenca, Dubăsari, Tiraspol şi Maiak. Măsurările sunt organizate cu scopul obţinerii datelor în timp a nivelului, debitului şi calităţii apei râului.  Observaţii hidrologice mai complexe au loc începând cu a.1945 la staţiile hidrologice din localităţile Gruşca, Dubăsari, Bender, Olăneşti şi Camenca. Rezultatele observaţiilor au fost publicate oficial de către Institutul Hidrologic din Leningrad şi în prezent de către Serviciul Hidrometeorologic al Republicii Moldova.  Pentru efectuarea cercetărilor ştiinţifice în cadrul Laboratorului de Hidrogeologie al Institutului de Geologie şi Seismologie al AŞM au fost digitizate datele debitului râului Nistru la staţiile Gruşca, Dubăsari, Bender, Olăneşti şi Camenca. S-a efectuat analiza hidrografelor pentru postul hidrologic Nistru-Bender, fiind un exemplu reprezentativ pe o perioadă de monitorizare de 42 ani. Se propune decompoziţia hidrografului unitar în două componente: apele de suprafaţă şi componenta apelor subterane.  Studiul componentei apelor subterane demonstrează existenţa unei variabilităţi lunare şi anuale a fluxului de apă subterană. În perioadele de vară secetoasă rolul apelor subterane este maximal, practic mai mult de 50% din volumul de apă se atribuie apelor subterane. Datorită eroziunii adânci a luncii râului apele subterane sunt drenate din contul acviferilor freatice şi interstratiale.  Rezultatele obţinute sunt parte componentă a cercetărilor ştiinţifice ale laboratorului de Hidrogeologie în cadrul temei bugetare.