Componenţa comunităţilor de alge perifitonice din râul Ichel
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
735 10
Ultima descărcare din IBN:
2023-11-19 10:23
SM ISO690:2012
POPUŞOI, Marina, NEDBALIUC, Boris. Componenţa comunităţilor de alge perifitonice din râul Ichel. In: Viitorul ne aparţine, 5-6 octombrie 2017, Chișinău. Chișinău, Republica Moldova: Universitatea Academiei de Ştiinţe a Moldovei, 2017, Ediția 7, p. 29. ISBN 978-9975-3036-5-1.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Viitorul ne aparţine
Ediția 7, 2017
Conferința "Viitorul ne aparţine"
Chișinău, Moldova, 5-6 octombrie 2017

Componenţa comunităţilor de alge perifitonice din râul Ichel


Pag. 29-29

Popuşoi Marina, Nedbaliuc Boris
 
Universitatea de Stat din Tiraspol
 
 
Disponibil în IBN: 30 octombrie 2018



Teza

Algele reprezintă un grup de organisme care joacă un rol important în funcţionarea oricărei biocenoze. Succesiunile şi abundenţa lor în cadrul bazinului acvatic sunt dependente de modificările factorilor de mediu din care importanţă deosebită o are lumina, temperatura apei şi conţinutul elementelor biogene.  În rezultatul investigaţiilor efectuate asupra comunităţilor de alge perifitonice din râul Ichel (sectorul din preajma localităţii Ciorescu) au fost evidenţiate 234 de specii şi varietăţi de alge. Algoflora perifitonică se dezvoltă abundent pe diferite tipuri de substraturi, formând o biomasă de la 50 până la 230 g/m2 (uneori până la 1,5 - 2 kg/m2), cu predominarea diatomeelor, cianofitelor, clorofitelor şi euglenofitelor.  În perioada de iarnă în perifitonul râului predominante sunt diatomeele: Cocconeis pediculus, Diatoma vulgare, Melosira varians, Cyclotela meneghiniana, Rhoicosphenia curvata, Synedra ulna, Navicula gracilis, N. cryptocephala, Gomphonema olivaceum, Cymbella cistula, Nitzschia dissipata, Surirella ovata, formând o biomasă de până la 50 g/m2.  Primăvara, odată cu avansarea temperaturii (lunile martie-mai), în perifiton apar noi specii de alge: Oscillatoria agardii, O. tenuis din cianofite; Chlamydomonas reinhardtii, Scenedesmus quadricauda, Oedogonium sp., Mougeotia sp. din clorofite; Euglena viridis din euglenofite. În această perioadă complexul de alge diatomee-cianofite-clorofite-euglenofite formează o biomasă de până la 117 g/m2.  În perioada de vară în perifitonul râului se stabileşte cenoza clorofite-diatomee-cianofite-euglenofite cu un efectiv de 65250-87900 mln.celule/m2 şi biomasa 171 – 230 g/m2. Mai frecvente în perifiton sunt: Characium acuminatum, Pediastrum tetras, Scenedesmus arcuatus, Oedogonium sp., Cladophora glomerata, Mougeotia sp. din clorofite; Diatoma vulgare, Achnanthes conspicua, Gomphonema acuminatum var. trigonocephalum, G. parvulum, Nitzschia frustulum, Hantzschia amphioxys din bacilariofite; Microcystis aeruginosa, Coelosphaerium dubium, Phormidium valderiae, Anabaena flos-aquae, A. spiroides, Oscillatoria tenuis, O. chalybea din cianofite; Trachelomonas verrucosa, Euglena viridis, E. acus, E. polymorpha, Phacus caudatus din euglenofite.  Toamna, pe substraturile vegetale în stare de descompunere, se observă dezvoltarea în masă a algelor cianofite: Merismopedia tenuissima, M. punctata, Phormidium foveolarum, Anabaena variabilis, A. flos-aquae, Calothrix brevissima, Lyngbya kuetzingii etc. în complexul cianofite-clorofite-bacilariofite-euglenofite cu o biomasă de 58 – 100 g/m2.