Rolul indicilor de laborator în diagnosticul torsiunii ovariene (revista literaturii)
Închide
Conţinutul numărului revistei
Articolul precedent
Articolul urmator
180 7
Ultima descărcare din IBN:
2020-03-25 13:59
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
618.11-072-089-092 (1)
Științe medicale. Medicină (4664)
SM ISO690:2012
LAZĂR, Cornelia; MIŞINA, Ana; TAGADIUC, Olga. Rolul indicilor de laborator în diagnosticul torsiunii ovariene (revista literaturii). In: Revista de Ştiinţe ale Sănătăţii din Moldova. 2018, nr. 2(16), pp. 52-61. ISSN 2345-1467.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF
BibTeX
DataCite
Dublin Core
Revista de Ştiinţe ale Sănătăţii din Moldova
Numărul 2(16) / 2018 / ISSN 2345-1467

Rolul indicilor de laborator în diagnosticul torsiunii ovariene (revista literaturii)

The role of laboratory indices in the diagnosis of ovarian torsion (review article)


CZU: 618.11-072-089-092
Pag. 52-61

Lazăr Cornelia1, Mişina Ana2, Tagadiuc Olga1
 
1 Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu“,
2 IMSP Institutul Mamei şi Copiluluii
 
Disponibil în IBN: 13 septembrie 2018


Rezumat

Introducere. Torsiunea ovariană este o patologie care trebuie diagnosticată corect şi rapid. Starea se încadrează în urgenţele ginecologice care pot determina diferite complicaţii, inclusiv, deces. Deoarece aceasta nu poate fi întotdeauna exclusă prin examen clinic şi prin metode imagistice, este necesară antrenarea altor investigaţii care ar susţine sau ar exclude afecţiunea şi ar determina un management corect din partea medicului. Material şi metode. A fost cercetată literatura de specialitate referitoare la torsiunea ovariană, din anul 2010 până în 2017, din baza de date PubMed, utilizându-se următoarele cuvinte cheie: „ovarian torsion”, „adnexal torsion”. Rezultate. În torsiunea ovariană, care are manifestări clinice nespecifice, nu întotdeauna metodele imagistice pot exclude sau confirma diagnosticul. Fiind o problemă de sănătate care poate fi întâlnită la orice vârstă, necesită o bună cunoaştere pentru a exclude potenţialele efecte negative ale unui diagnostic tardiv. Se menţionează că, laparoscopia ar asigura diagnosticul corect, însă trebuiesc evaluate şi potenţialele riscuri ale intervenţiei, mai ales, când procedura este efectuată femeilor însărcinate. Astfel, s-au găsit informaţii ştiinţifice importante care reflectă aplicabilitatea indicilor de laborator în aprecierea diagnosticului de torsiune ovariană. Au fost selectate 37 de articole care au fost incluse în bibliografia finală. Concluzii. Diagnosticul torsiunii ovariene, ca şi în oricare altă patologie, se stabileşte în baza anamnezei, datelor clinice şi celor paraclinice. Datele anamnezei şi ale examenului clinic sunt nespecifice şi pot face dificilă stabilirea diagnosticului. Rezultatele investigaţiilor imagistice pot fi neclare. Respectiv, posibilitatea de a testa anumiţi indici de laborator ar fi utilă pentru luarea deciziei finale, cu un rezultat cât mai bun. În literatură sunt date despre diferiţi markeri biochimici care ar ajuta medicul să ia o decizie corectă. Totuşi, o parte dintre aceştia sunt insuficient studiaţi, iar utilitatea lor în practica clinică urmează a fi demonstrată.

Introduction. Ovarian torsion is a pathology that must be diagnosed correctly and quickly, fitting into gynecological emergencies that can cause various complications, including death. Because it can not be excluded by clinical examination and imaging, it is necessary to know other investigations that would support or exclude the disease and would lead to proper management by the physician. Material and methods. It has been researched the specialized literature on ovarian torsion, from 2010 to 2017, from the PubMed database, using the following keywords: „ovarian torsion”, „adnexal torsion”. Results. In ovarian torsion, which has non-specific clinical manifestations, imaging methods can not always exclude or confirm the diagnosis. Being a health problem that can be encountered at any age, it requires good knowledge to rule out the potential negative effects of a late diagnosis. It is mentioned that laparoscopy would assure the correct diagnosis, but the potential risks of the intervention should be evaluated, especially when the procedure is performed on pregnant women. Thus, important scientific information has been found that reflects the applicability of laboratory indices in assessing the ovarian torsion diagnosis. 37 articles were selected and included in the final bibliography. Conclusions. Diagnosis of ovarian torsion, as well as other pathologies, is based on anamnesis, clinical and paraclinical data. Anamnesis and clinical examination data may be nonspecific and can make it difficult to establish the diagnosis. The results of imaging investigations may be unclear, requiring the knowledge of laboratory indices that would be useful in making the final decision with the best possible result. Various biochemical markers are available in the literature to help the doctor make the right decision. However, some of these are insufficiently studied, and their utility in clinical practice is to be demonstrated.

Cuvinte-cheie
torsiune ovariană, torsiune anexială, markeri biochimici.