Articolul precedent |
Articolul urmator |
632 5 |
Ultima descărcare din IBN: 2024-04-23 00:10 |
Căutarea după subiecte similare conform CZU |
81'1'373 (4) |
Lingvistică. Limbi (5052) |
SM ISO690:2012 SAVIN-ZGARDAN, Angela. Aspectul motivaţional metonymic la componentele unităţilor polilexicale stabile. In: Filologia modernă: Realizări şi perspective în context european, Ed. Ediţia a X-a, 20 octombrie 2016, Chișinău. Chișinău, Republica Moldova: Institutul de Filologie, 2017, Ediția 10, pp. 156-163. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Filologia modernă: Realizări şi perspective în context european Ediția 10, 2017 |
||||||
Conferința "Filologia modernă: Realizări şi perspective în context european" Ediţia a X-a, Chișinău, Moldova, 20 octombrie 2016 | ||||||
|
||||||
CZU: 81'1'373 | ||||||
Pag. 156-163 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
Una dintre motivaţiile de transformare semantică a unităţilor polilexicale stabile constă în deplasarea de sens a componentelor lor. Majoritatea unităţilor frazeologice noi apar în rezultatul modificării sensurilor îmbinărilor libere de cuvinte, iar a locuţiunilor − în urma trecerii îmbinării libere de cuvinte în îmbinări stabile de pe axa sintagmatică pe axa paradigmatică. Prin schimbarea sensului se înţelege orice deviere a semanticii care duce la pierderea sensurilor proprii ale componentelor unităţilor polilexicale stabile şi la apariţia unor noi sensuri, realizate numai la unitatea dată. Deşi unităţile polilexicale stabile (în speţă unităţile frazeologice) apar pe bază de imagini, mai târziu, la etape anumite şi sub influenţa unui şir de factori lingvistici, întâi de toate ai celor semantici, ele pot să-şi piardă caracterul de imagine. În cazul dat are loc demotivaţia lor. Astfel se explică existenţa unităţilor polilexicale stabile cu imagine şi a celor fără imagine. |
||||||
Cuvinte-cheie unităţile polilexicale stabile, motivaţia, demotivaţia, metonimia |
||||||
|