Introducere. Pleurezia tuberculoasă reprezintă acumulare de lichid în cavitatea pleurală ca rezultat al localizării de leziuni specifice tuberculoase la acest nivel. Este o forma de TBC extrapulmonară ocupând locul 2 ca frecvenţă după adenopatia TBC. Se întâlneste cel mai des la copiii cu vârsta cuprinsă între 5-7 ani. Scopul lucrării. Studierea particularităţilor pleureziei tuberculoase la copii în condiţiile actuale pentru precocitatea diagnosticării şi iniţierii tratamentului. Material şi metode. Au fost analizate 30 cazuri – copii până la 18 ani, trataţi în secţia copii IMSP SCMF pe o perioadă de 3 ani (2014-2016) cu pleurezie tuberculoasă. Rezultate. Majoritatea copiilor cu pleurezie tuberculoasă s-au depistat prin metoda pasivă. Cel mai frecvent s-a înregistrat la copii cu vârtsa de la 3 la 6 ani. In 85% cazuri a fost depistat contact familiar. În 10% cazuri copiii nu au fost vaccinaţi. Anemia cea mai frecventă boala concomitentă – 46%. Dinamica radiologică pozitivă a fost înregistrată în 53% cazuri. În unele cazuri tratamentul a durat şi până la 10 luni . Concluzie. Au fost studiate particularităţile decurgerii pleureziei tuberculoase la copii la etapa actuală. Au fost determinaţi factorii de risc, care au dus la pleurezia tuberculoasă la copii.           

Introduction. Tuberculosis pleurisy in children is the accumulation of fluid in the pleural cavity as a result of localization of tuberculous lesions at this level. It is a form of extrapulmonary TB occupying the second place by its frequency after TB adenopathy. It occurs most often in children aged 5-7 years old. Objective of the study. To study the particularities of tuberculosis pleurisy in children in current conditions to early diagnose and initiate the treatment. Material and methods. There were researched 30 cases – children up to 18 years old, treated in children’s department IMSP SCMF during 3 years (2014-2016) with tuberculosis pleurisy. Results. Most of the children with tuberculosis pleurisy were detected by the passive method. It was most frequently recorded in children aged 3 to 6 years. In 85% of cases there was a familiar contact. In 10% cases, the children were not vaccinated. Anemia is the most common concomitant disease – 46%. A positive radiological follow-up was recorded in 53% of cases. In some cases, the treatment lasted up to 10 months. Conclusion. At the present stage the particularities of tuberculous pleurisy in children have been studied. The risk factors which resulted in tuberculous pleurisy in children have been determined.