Introducere. Insomnia este o maladie cu o prevalență înaltă la nivel mondial, polietiologică, cu risc mare pentru cronicizare din cauza managementului incorect: tratamentului medicamentos necorespunzător (fără a se ține cont de etiologia insomniei, de dozele necesare, de orarul și durata administrării) și ignorarea tratamentelor non-farmacologice. Scopul lucrării. Studierea efectelor adverse ale preparatelor din diverse grupe utilizate pentru tratamentul insomniei. Material şi metode. A fost realizată o analiză a celor mai recente surse ştiinţifice prin intermediul motoarelor de căutare PubMed, HINARI şi Google Academic cu ajutorul cuvintelor cheie: hipnotice, efecte adverse, arhitectura somnului, dependență, toleranță, cronicizarea Rezultate. Preparatele hipnotice din diverse grupe (benzodiazepine, antihistaminice, nebenzodiazepine, antidepresive) au ca efecte adverse comune apariția dependenței, toleranței și cronicizarea insomniei. Utilizarea hipnoticelor în caz de apnee este inutilă, deoarece pauzele respiratorii nu dispar, ceea ce menține pacientul într-un somn superficial și doar tratamentul cu CPAP ar rezolva problema. Insomnia apărută în urma tulburărilor de ritm circadian necesită ca tratament corijarea regimului de zi-noapte, iar insomnia provocată de anxietate și depresie poate fi ameliorată la tratarea tulburărilor respective. Concluzii. Utilizarea îndelungată a hipnoticelor duce la instalarea toleranței și dependenței. Insomnia este ameliorată pentru scurt timp, dar pe termen lung are loc cronicizarea. Pentru tratarea definitivă a insomniei este necesară o abordare complexă prin depistarea și tratarea cauzei care a provocat-o.           

Introduction. Insomnia is a disease of high global prevalence, multifactorial, with a high risk of transformation in a chronic disease due to improper management: inappropriate medical treatment (not taking into account the etiology of insomnia, the necessary dosages, the timetable and duration of administration) and the disregard of non-pharmacological treatments. Objective of the study. Studying the adverse effects of hypnotic medications from various groups used to treat insomnia. Material and methods. An analysis of the latest scientific sources has been carried out using the PubMed search engines, HINARI and Google Academic with the help of keywords: hypnotics, adverse effects, sleep architecture. Results. The hypnotics of various groups (benzodiazepines, antihistamines, non-benzodiazepines, antidepressants) have common adverse effects of addiction, tolerance and chronic insomnia. The use of hypnotics in case of apnea is useless because respiratory pauses do not disappear, which keeps the patient in a superficial sleep and only treatment with CPAP would solve the problem. Insomnia resulting from circadian rhythm disorders requires treatment to correct the day-night regimen, and insomnia caused by anxiety and depression can be improved by treating these disorders. Conclusions. Prolonged use of hypnotics leads to the installation of tolerance and addiction. Insomnia is improved for a short period of time, but prolonged use leads to development of chronic insomnia. For the correct treatment of insomnia it is necessary a complex etiological approach.