Introducere. Lupusul eritematos indus medicamentos (LEIM) este un sindrom autoimunsimilar LES (lupus eritematos sistemic), indus de administrarea îndelungată a unor medicamente. Gestionarea bolii este o problemă importantă, deoarece aspectele privind patogeneza bolii şi manifestările clinice rămân neelucidate. Scopul lucrării. Analiza literaturii şi a noilor date care au apărut asupra patogenezei bolii, a manifestărilor clinice și de laborator, a tratamentului și a comorbidităților în lupusul eritematos indus medicamentos. Material şi metode. Selectarea minuţioasă şi analiza literaturii noi în aspectele de clinică, diagnostic şi abordare terapeutică a lupusului eritematos indus medicamentos. Rezultate. Peste 80 de medicamente posedă potenţial înalt de a induce apariţia LEIM. Pe primul loc fiind procainamida, hidralazina şi chinidina. Metabolizarea medicamentelor cu ajutorul mieloperoxidazei, deacetilarea lor cu grupare acetilică şi apoptoza cu eliberarea antigenelor antinucleosomali sunt verigile de bază în patogeneză LEIM. Diagnostic: determinarea anticorpilor antinucleari și/sau antihistone. Medicamentele utilizate cel mai frecvent pentru controlul LEIM sunt: micofenolatul de mofetil, ciclofosfamida, metilprednisolona, rituximab, belimumab, blisibimod fiind indicate conform schemelor de tratament. Concluzii. Utilizarea medicamentelor trebuie individualizată, reeşind din eficacitatea şi inofensivitatea lor. Preparatele recomandate pentru jugularea LEIM după eficacitate, accesibilitate şi medicina bazată pe dovezi sunt: glucocorticoizii, imunosupresivele şi blocantele limfocitelor B.

 Introduction. Drug-induced lupus erythematosus (DILE) is an autoimmune syndrome similar to systemic lupus erythematosus (SLE), caused by the long-term administration of certain drugs. The management of the disease is an important issue, because the pathogenesis and clinic manifestations of the disease have remained unclear. Objective of the study. Analysis of literature and new results regarding disease pathogenesis, clinical and laboratory manifestations, treatment and comorbidities indrug-induced lupus erythematosus. Material and methods. Selection and analysis of new literature in clinical practice, diagnostic and therapeutic approaches of drug-induced lupus erythematosus. Results. Over 80 drugs have high potential to induce DILE. The most common are; procainamide, hydralazine and quinidine. Drugs’ metabolism by the means of myeloperoxidase, their deacetylation of acetyl groups and the apoptosis with antinucleosomal antigen release are the basic links in the DILE pathogenesis. Diagnosis is made by determination of antinuclear and/or antihistronic antibodies. Most commonly used drugs for DILE control are: mycophenolate mofetil, cyclophosphamide, methylprednisolone, rituximab, belimumab, and blisibimod, indicated according to treatment schemes. Conclusions. The use of drugs must be individualized on the base of their efficacy and harmlessness. Recommended drugs in DILE treatment are prescribed according to their efficacy, accessibility, and evidence-based medicine and represent: glucocorticoids, immunosuppressants and B-cell blockade.