| Conţinutul numărului revistei |
| Articolul precedent |
| Articolul urmator |
 970 14 |
| Ultima descărcare din IBN: 2022-10-31 13:18 |
| Căutarea după subiecte similare conform CZU |
| 37.02:81'27 (2) |
| Probleme generale de didactică și metodică (1212) |
| Lingvistică. Limbi (5052) |
 SM ISO690:2012VICOL, Nelu, CALEACHINA, Olga. Excentricitatea limbajului. In: Univers Pedagogic, 2018, nr. 2(58), pp. 12-18. ISSN 1811-5470. |
| EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
| Univers Pedagogic | ||||||
| Numărul 2(58) / 2018 / ISSN 1811-5470 | ||||||
|
||||||
| CZU: 37.02:81'27 | ||||||
| Pag. 12-18 | ||||||
|
||||||
 Descarcă PDF |
||||||
| Rezumat | ||||||
Limbajul este o formă a vieţii, iar noi, utilizatorii lui, trăim nu doar biologic și spiritual, ci trăim viaţa și lingvistic, deci avem trăirea unei cunoașteri lingvistice. De aceea, nu putem fixa în limbaj un sistem static, după cum nu există statică și viaţa omului, unde limbajul înseamnă „casa în care locuiește fiinţa umană”. Prin această esenţializare a limbajului, se manifestă și excentricitatea lui – comunicarea a ceva despre ceva și a ceva cu cineva, aceasta exteriorizând facultatea omului de a evalua esenţa lucrurilor și a altor fiinţe și, astfel, limbajul realizat reprezintă atribuirea comună a eu-lui către ceilalţi, el fiind oglinda omului, a raţiunii, a afectivităţii și a voinţei sale. |
||||||
| Cuvinte-cheie limbaj, limbă, vorbire, educaţie, comunicare, gândire, sistem, proces., langage, langue, communication, éducation, pensée, système, procès. |
||||||
|
DataCite XML Export
<?xml version='1.0' encoding='utf-8'?> <resource xmlns:xsi='http://www.w3.org/2001/XMLSchema-instance' xmlns='http://datacite.org/schema/kernel-3' xsi:schemaLocation='http://datacite.org/schema/kernel-3 http://schema.datacite.org/meta/kernel-3/metadata.xsd'> <creators> <creator> <creatorName>Vicol, N.H.</creatorName> <affiliation>Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, Moldova, Republica</affiliation> </creator> <creator> <creatorName>Caleachina, O.</creatorName> <affiliation>Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, Moldova, Republica</affiliation> </creator> </creators> <titles> <title xml:lang='ro'>Excentricitatea limbajului</title> </titles> <publisher>Instrumentul Bibliometric National</publisher> <publicationYear>2018</publicationYear> <relatedIdentifier relatedIdentifierType='ISSN' relationType='IsPartOf'>1811-5470</relatedIdentifier> <subjects> <subject>limbaj</subject> <subject>limbă</subject> <subject>vorbire</subject> <subject>educaţie</subject> <subject>comunicare</subject> <subject>gândire</subject> <subject>sistem</subject> <subject>proces.</subject> <subject>langage</subject> <subject>langue</subject> <subject>communication</subject> <subject>éducation</subject> <subject>pensée</subject> <subject>système</subject> <subject>procès.</subject> <subject schemeURI='http://udcdata.info/' subjectScheme='UDC'>37.02:81'27</subject> </subjects> <dates> <date dateType='Issued'>2018-07-01</date> </dates> <resourceType resourceTypeGeneral='Text'>Journal article</resourceType> <descriptions> <description xml:lang='ro' descriptionType='Abstract'><p><em>Limbajul este o formă a vieţii, iar noi, utilizatorii lui, trăim nu doar biologic și spiritual, ci trăim viaţa și lingvistic, deci avem trăirea unei cunoașteri lingvistice. De aceea, nu putem fixa în limbaj un sistem static, după cum nu există statică și viaţa omului, unde limbajul înseamnă „casa în care locuiește fiinţa umană”. Prin această esenţializare a limbajului, se manifestă și <strong>excentricitatea </strong>lui – comunicarea a ceva despre ceva și a ceva cu cineva, aceasta exteriorizând facultatea omului de a evalua esenţa lucrurilor și a altor fiinţe și, astfel, limbajul realizat reprezintă atribuirea comună a eu-lui către ceilalţi, el fiind oglinda omului, a raţiunii, a afectivităţii și a voinţei sale.</em></p></description> <description xml:lang='fr' descriptionType='Abstract'><p><em>Le langage est une forme de la vie, mais nous, ses locuteurs, nous vivons pas seulement biologiquement et spirituellement, mais nous vivons la vie et linguistiquement, donc nous sommes entraînés dans une connaissance linguistique. C’est pourquoi, nous ne pouvons pas fixer dans le langage un système statique, ainsi comme il n’existe pas et la vie statique de l’homme où le langage signifie ‘’la maison où habite l’être humain’’. Par l’intermédiaire de l’essence de langage on manifeste et son excentricité – la communication de quelque chose et sur quelque chose et de quelque chose avec quelqu’un, cela extériorisant la faculté de l’homme d’évaluer l’essence des choses et des autres êtres et, ainsi, le langage réalisé représente l’attribution commune de l’égo envers les autres, lui étant le miroir de l’homme, de la raison, de l’affectivité et de sa volonté.</em></p></description> </descriptions> <formats> <format>application/pdf</format> </formats> </resource>
|
|
|
