Conţinutul numărului revistei |
Articolul precedent |
Articolul urmator |
922 24 |
Ultima descărcare din IBN: 2023-05-12 06:34 |
Căutarea după subiecte similare conform CZU |
616.34-002.4-078 (1) |
Patologia sistemului digestiv. Tulburări ale tubului alimentar (1698) |
SM ISO690:2012 ANESTE, Eduard, TAGADIUC, Olga, ROJNOVEANU, Gheorghe. Hemoperitoneul posttraumatic abordat nonoperator în corelaţie cu indicii biochimici ai intoxicaţiei, sistemului oxidativ și antioxidant. In: Revista de Ştiinţe ale Sănătăţii din Moldova, 2018, nr. 1(15), pp. 9-18. ISSN 2345-1467. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Revista de Ştiinţe ale Sănătăţii din Moldova | |||||
Numărul 1(15) / 2018 / ISSN 2345-1467 | |||||
|
|||||
CZU: 616.34-002.4-078 | |||||
Pag. 9-18 | |||||
|
|||||
Descarcă PDF | |||||
Rezumat | |||||
Introducere. Problema traumatismului a fost și rămâne una de importanță majoră. Traumatismul sever ocupă stabil locul VI în structura mortalității gnerale. În același timp, în frequenpopulația mai tânără de 35 de ani, traumatismul constituie cauza principală a deceselor și dizabilităților. Hemoperitoneul este unul dintre cele mai frecvente consecințe ale traumatismelor abdominale care se identifică în cca 80% cazuri. Totuși, datele literaturii nu sunt exhaustive și sistematizate privind impactul traumatismului, în general, și celui abdominal, în particular, cu și fără hemoperitoneu, asupra metabolismului, inclusiv, asupra intensității stresului oxidativ și capacității de protecție antioxidantă. Material și metode. A fost efectuat un studiu prospectiv în cadrul Institutul de Medicină Urgentă, Chișinău, Republica Moldova, în perioada 30 noiembrie 2011 – 01 decembrie 2016. În studiu au fost incluși 59 de traumatizați cu hemoperitoneu, care a fost diagnosticat și cuantificat prin metode imagistice (ultrasonografie și tomografie computerizată). Pacienții au fost divizați în 2 loturi, în baza volumului hemoperitoneului la spitalizare: lotul ≤500 ml (n¹=38) și lotul >500 ml (n²=21). Rezultate. Studiul efectuat a stabilit că nivelul seric al fierului total la pacienții cu hemoperitoneu se află în limitele valorilor de referință (6,63-28,28 μmol/l) în ambele loturi și pe durata întregului studiu – 1-a, a 3-a și a 5-7-a zi. Conținutul ceruloplasminei nu prezintă diferențe statistic semnificative la pacienții lotului II, comparativ cu cei din lotul I. Nu au fost identificate diferențe în nivelul de activitate antioxidantă totală la pacienții cu traumatisme și hemoperitoneu din ambele loturi, la toate etapele de studiu – 1-a, 3-a și a 5-7-a zi după traumă. Cercetarea a identificat valori semnificativ crescute ale NO în serul pacienților din ambele loturi, compartiv cu valorile de referință – 24,8±0,02 μmol/l la bărbați și 24,4±0,01 μmol/l la femei, ce atestă o amplificare a stresului nitrozativ. Valorile S-nitrozotiolilor la traumatizații lotului I are o dinamică analogică cu cea a NO, care la a 3-a zi au atins nivelul de 91% (p<0,001) de la cel inițial (la 1-a zi după traumă), iar la a 5-7a zi – de 84%, respectiv. Evaluarea nivelului PPOA la traumatizații cu hemoperitoneu a identificat diminuarea progresivă a acestuia în ambele loturi, modificările fiind statistic veridice doar la pacienții lotului I la a 5-7-a zi de la traumatism. La acești bolnavi s-a atestat o scădere cu 29% (p<0,05) a valorilor PPOA în serul sangvin. Concluzii. Tactica nonoperatorie în tratamentul hemoperitoneului posttraumatic la traumatizații stabili sau metastabili hemodinamic în lipsa altor indicații absolute pentru intervenție chirurgicală, este una sigură, cu evoluție favorabilă prin prisma parametrilor biochimici analizați |
|||||
Cuvinte-cheie hemoperitoneu, nonoperator, indici biochimici. |
|||||
|