Hipertensiunea pulmonară a nou-născutului – experienţa unei secţii de terapie intensivă neonatală de nivel III.  
Închide
Conţinutul numărului revistei
Articolul precedent
Articolul urmator
2008 60
Ultima descărcare din IBN:
2023-09-15 15:10
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
616.24-008.331.1-053.31 (1)
Patologia sistemului respirator. Tulburări ale organelor de respiraţie (747)
SM ISO690:2012
ZONDA, Gabriela, PĂDURARU, Luminiţa, AVASILOAIEI, Andreea, MOSCALU, Mihaela, POP, Liliana, STAMATIN, Maria. Hipertensiunea pulmonară a nou-născutului – experienţa unei secţii de terapie intensivă neonatală de nivel III.  . In: Buletin de Perinatologie, 2018, nr. 2(78-S), pp. 144-145. ISSN 1810-5289.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Buletin de Perinatologie
Numărul 2(78-S) / 2018 / ISSN 1810-5289

Hipertensiunea pulmonară a nou-născutului – experienţa unei secţii de terapie intensivă neonatală de nivel III.  

Persistent pulmonary hypertension of the newborn – experience of a level III neonatal intensive care unit

CZU: 616.24-008.331.1-053.31

Pag. 144-145

Zonda Gabriela12, Păduraru Luminiţa21, Avasiloaiei Andreea12, Moscalu Mihaela1, Pop Liliana2, Stamatin Maria21
 
1 Universitatea de Medicină şi Farmacie „Gr.T. Popa“, Iaşi,
2 Spitalul Clinic de Obstetrică şi Ginecologie „Cuza Vodă“, Iaşi
 
Disponibil în IBN: 18 iunie 2018


Rezumat

Rezultate: Incidenţa globală a HTPPN în perioada studiată a fost de 1.73% dintr-un total de 5783 nou-născuţi internaţi. Dintre pacienţii incluşi în studiu, 51% au avut HTPPN severă, 31% moderată şi 18% HTPPN uşoară. Rata mortalităţii la nou-născuţii incluşi în studiu a fost 31%. Debutul precoce al simptomatologiei < 24 ore s-a asociat cu HTPPN severă (r = -0.422, p = 0.027). Analiza factorilor de risc a relevat un risc de HTPPN semnifi cativ mai ridicat la nou-născuţii cu asfi xie (OR=3.12), tahipnee tranzitorie neonatală (OR=4.1), pneumonie congenitală (OR=2.87) sau alte afecţiuni pulmonare (hemoragie sau embolie pulmonară, pneumotorax, aspiraţie de lichid amniotic) care interferă cu oxigenarea şi ventilaţia (OR=4.63). Studiul nostru nu a relevat o corelaţie semnifi cativă între apariţia HTPPN şi restricţia de creştere intrauterină, sindromul de aspiraţie de meconiu sau sindromul de detresă respiratorie prin defi cit de surfactant. Din lotul de studiu, 11 nou-născuţi au necesitat doar ventilaţie convenţională, 78 au necesitat iniţial ventilaţie convenţională şi ulterior ventilaţie oscilatorie cu frecvenţă înaltă (HFOV), iar 4 nou-născuţi au necesitat HFOV de la internare. Administrarea de surfactant a fost necesară la 46% dintre pacienţi, 41% au necesitat administrare de sildenafi l, 75% pentoxifi lin, iar 9% dintre nou-născuţi au necesitat ventilaţie cu iNO. Global, tratamentul cu vasodilatatoare nu s-a asociat cu risc crescut de hemoragie pulmonară, însă administrarea de pentoxifi lin s-a asociat cu un risc mai mare de hemoragie intraventriculară (OR=5.68, p=0.008) şi deces (OR=3.67, p=0.0159). Analiza multivariată a relevat că necesitatea terapiei cu oxid nitric şi HFOV sunt factori predictivi pentru HTPPN severă, pe când necesitatea suportului respirator non-invaziv (CPAP) scade riscul pentru HTPPN severă. Concluzii: HTPPN se asociază cu mortalitate şi morbiditate ridicate. Ventilaţia cu oxid nitric şi ventilaţia cu frecvenţă înaltă, alături de administrarea de surfactant şi sildenafi l, reprezintă principalele mijloace terapeutice efi ciente în managementul nou-născuţilor cu HTPPN.

Results: The overall incidence of PPHN during 2013-2017 was 1.73% out of a total of 5783 neonates admitted in our unit. Of all the newborns included in the study, 51% had with severe PPHN, 31% moderate PPHN and 18% had mild PPHN. The death rate amongst the newborns included in the study was 31%. Early presentation of symptoms, < 24 hours, was associated with severe PPHN (r = -0.422, p = 0.027). Analysis of the risk factors showed that the risk of developing PPHN was significantly higher in neonates with asphyxia (OR=3.12), transient tachypnea of the newborn (OR=4.1), congenital pneumonia (OR=2.87) or other pulmonary diseases (pulmonary haemorrhage or embolus, pneumothorax, amniotic fluid aspiration) that interfere with normal oxygenation and ventilation (OR=4.63). Our study did not show a significant correlation between the development of PPHN and intrauterine growth restriction, meconium aspiration syndrome or respiratory distress syndrome due to surfactant deficiency. Conventional mechanical ventilation alone was necessary in 11 neonates, 78 were initially managed with conventional ventilation, but later required HFOV, while another 4 newborns required HFOV from admission. Surfactant administration was necessary in 46% of the patients, sildenafil in 41% and pentoxifyllin in 75% of the cases, while 9% of the infants were managed with iNO as selective pulmonary vasodilation. Vasodilation treatment did not increase the risk for pulmonary haemorrhage, but pentoxiphyllin infusion was associated with a higher risk of intraventricular haemorrhage (OR=5.68, p=0.008) and death (OR=3.67, p=0.0159). The multivariate analysis revealed that the need for iNO therapy and high frequency mechanical ventilation are predictive factors for severe PPHN, while requirement of only non-invasive respiratory support (CPAP) decreases the risk for severe PPHN. Conclusion: PPHN is associated with high morbidity and mortality. Inhaled nitric oxide along with HFOV, surfactant and sildenafil administration are the main therapies used in the management of newborns with PPHN

Cuvinte-cheie
hipertensiune pulmonară persistentă, ventilaţie cu frecvenţă înaltă,

oxid nitric