Articolul precedent |
Articolul urmator |
1033 44 |
Ultima descărcare din IBN: 2024-04-10 11:29 |
SM ISO690:2012 REDLICH, Alexander, HARAZ, Svetlana. Medierea conflictelor în contextul transformării de mentalități și shimbării sociale. In: The contemporary issues of the socio-humanistic sciences, Ed. 6, 11-12 decembrie 2015, Chișinău. Chișinău, Republica Moldova: Universitatea Liberă Internațională din Moldova, 2015, Ediția 6, Vol.2, pp. 212-218. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
The contemporary issues of the socio-humanistic sciences Ediția 6, Vol.2, 2015 |
||||||
Conferința "Preocupări contemporane ale ştiinţelor socio-umane" 6, Chișinău, Moldova, 11-12 decembrie 2015 | ||||||
|
||||||
Pag. 212-218 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
Între grupurile de oameni există diferențe (cultură, valori, personalitate, opinii, poziție socială/economică etc.) care, inevitabil aduc la situații conflictuale. Dacă numărul de oameni implicați în relații crește, respectiv în situații conflictuale, numărul de relații se mărește exponențial. Douăsprezece părți vor avea șaizeci și șase de relații. Conflictele cu multe părți sunt vagi și complexe: părțile se stereotipizează reciproc, manifestă neîncredere și nu doresc să clarifice pozițiile, să comunice întru înțelegerea interesului fiecărei părți. Oamenii trăiesc în iluzia paternalistă că altcineva le va rezolva mereu problemele. Medierea, modalitatea de soluționare a conflictelor pe cale amiabilă, în cadrul unui proces structurat, flexibil și confidențial, cu asistența mediatorului asigură reducerea complexității situațiilor de conflict și găsirea soluțiilor de însăși părțile conflictului. Rolul esențial în procedura medierii îi revine mediatorului, cel care trebuie să asigure calitatea, mediul favorabil comunicării între părți și să faciliteze semnarea acordului de împăcare. Viața dovedește că acele societăți care au știut să-și gestioneze sursele de tensiune și conflict au atins parametrii înalți în dezvoltarea economică și socială, în gestionarea democratică a treburilor publice. Succesul medierii este dat de faptul că și atunci când este instituționalizată ea înseamnă un raport între două părți în conflict în care intervine a treia parte pentru a găsi punctele comune de dialog, de comunicare, de înțelegere și acord îndepărtând nu numai forța, violența ci chiar și intervenția unei instanțe. |
||||||
Cuvinte-cheie diferenţe, mediere, mediator, situaţii conflictuale, comunicare, interes ascuns, iluzie paternalistă, conflict, stereotipizare |
||||||
|