Articolul precedent |
Articolul urmator |
1541 113 |
Ultima descărcare din IBN: 2024-04-14 13:58 |
SM ISO690:2012 CURELARU, Mihai, NASTAS, Dorin. Conceptualizarea și măsurarea religiozității creștine în societatea românească actuală. In: The contemporary issues of the socio-humanistic sciences, Ed. 6, 11-12 decembrie 2015, Chișinău. Chișinău, Republica Moldova: Universitatea Liberă Internațională din Moldova, 2015, Ediția 6, Vol.2, pp. 98-104. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
The contemporary issues of the socio-humanistic sciences Ediția 6, Vol.2, 2015 |
||||||
Conferința "Preocupări contemporane ale ştiinţelor socio-umane" 6, Chișinău, Moldova, 11-12 decembrie 2015 | ||||||
|
||||||
Pag. 98-104 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
Religia și credința creștină sunt elemente constante în viața culturală și spirituală a românilor, contribuind semnificativ la construirea identității naționale (Curelaru, Nastas, & Puzdriac, 2000). În același timp, religiozitatea oamenilor poate căpăta anumite modulații ca urmare a transformărilor sociale, a schimbării practicilor culturale și modificărilor politice majore. Ținând cont de acest aspect ne-am propus să actualizăm conceptualizarea religiozității creștine la români și să propunem o manieră de măsurare a acesteia care să corespundă societății românești actuale. În demersul realizat am pornit de la conceptualizarea și măsurarea religiozității cu o largă circulație în literatura de specialitate recentă (Francis, 2007; Gorsuch și McPherson, 1989; Joseph și DiDuca, 2007), reflectând totodată în permanență asupra specificului religiozității creștine autohtone. Inițial am ajuns la convingerea că o conceptualizare prin patru dimensiuni ar surprinde complexitatea religiozității creștine la români, și anume: preocuparea (importanța acordată), convingerile (credințele), implicarea emoțională (trăirea religioasă) și ghidarea (călăuzirea divină). Verificarea empirică a acestei viziuni ne-a călăuzit însă, în final, spre o conceptualizare mai suplă, pe doar două dimensiuni: implicare (practicarea vieții religioase) și credință (asumarea convingerilor dogmatice). Scala propusă în final pentru măsurarea celor două dimensiuni posedă calitățile psihometrie de bază și poate fi utilă în studii de psihologie socială, sociologie sau antropologie. |
||||||
Cuvinte-cheie religie, preocupare, credinţă, implicare emoțională, ghidare |
||||||
|