Articolul precedent |
Articolul urmator |
813 8 |
Ultima descărcare din IBN: 2024-03-20 19:00 |
Căutarea după subiecte similare conform CZU |
316.6-053.6(478+498) (1) |
Psihologie socială (944) |
SM ISO690:2012 CARANFIL, Narcisa Gianina, ROBU, Viorel. Universul reprezentării sociale a şcolii şi şcolarităţii în rândul adolescenţilor contemporani: analiză comparativă România-Republica Moldova. In: Psihologia socială în secolul XXI: provocări, tendințe, perspective, 4-5 mai 2017, Chișinău. Chișinău: Universitatea Liberă Internațională din Moldova, 2017, pp. 99-100. ISBN 978-9975-3168-4-2. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Psihologia socială în secolul XXI: provocări, tendințe, perspective 2017 | |||||
Colocviul "Psihologia socială în secolul XXI: provocări, tendințe, perspective" Chișinău, Moldova, 4-5 mai 2017 | |||||
|
|||||
CZU: 316.6-053.6(478+498) | |||||
Pag. 99-100 | |||||
|
|||||
Descarcă PDF | |||||
Rezumat | |||||
Şcolaritatea reprezintă una dintre cele mai importante sarcini ale dezvoltării la vârsta adolescenţei. Schimbările care au marcat societatea europeană în ultimii ani, inclusiv România şi Republica Moldova, se reflectă şi în diversificarea percepţiei sociale asupra educaţiei, sistemului de învăţământ şi şcolarităţii. Această stare de fapt evidenţiază importanţa studierii universului reprezentării sociale pe care adolescenţii contemporani o au despre şcoală şi şcolaritate. Scopul prezentului studiu comparativ a fost să contureze reprezentarea socială pe care adolescenţii din România şi cei din Republica Moldova o au despre obiectul avut în vedere. Cinci sute cinci adolescenţi români (271 fete şi 234 băieţi), respectiv 292 adolescenţi moldoveni (178 fete şi 114 băieţi) au completat o sarcină care a fost proiectată pe baza metodei asociaţiilor libere. De asemenea, participanţilor le-a fost administrată versiunea în limba română pentru instrumentul Attitudes Toward School-Denver Youth Survey (ATS-DYS; Huizinga, 1988). Prelucrările cantitative ale asociaţiilor au inclus calcularea frecvenţelor de apariţie în răspunsurile participanţilor la studiu, a rangului mediu al importanţei pe care adolescenţii au atribuit-o asociaţiilor, precum şi a prototipicalităţii (indicatorii polarităţii şi neutralităţii) pentru asociaţiile evocate. Pornind de la cuvântul inductor şcoală, participanţii din România au evocat 179 de asociaţii diferite, iar cei din Republica Moldova un număr de 159. Răspunsurile adolescenţilor români au evidenţiat următoarea structură a reprezentării sociale a şcolii şi şcolarităţii: a) nucleul central – asociaţiile (în ordinea descrescătoare a rangului mediu al importanţei) viitor, educaţie, prieteni, informaţii şi cunoştinţe, ore de studiu, note, respectiv colegi; b) elementele periferice – asociaţiile învăţătură, responsabilitate, lucruri noi, comunicare, dezvoltare, disciplină, evaluare orală, socializare, discipline de studiu, cărţi, stres, profesori, elevi, teme, teste, plictiseală, caiete, oboseală, bucurie, emoţii, distracţie şi clădire. Termenii nucleului central au sugerat trei dimensiuni ai reprezentării sociale a şcolii în rândul adolescenţilor români: conceptual-definiţională (viitor şi educaţie), descriptivă (pregatire-achiziţii-evaluare/ore de studiu, informaţii şi cunoştinţe, note), respectiv socială (prieteni şi colegi). Pentru Republica Moldova, structura reprezentării sociale a şcolii şi şcolarităţii s-a prezentat, după cum urmează: a) nucleul central – asociaţiile viitor, dezvoltare, informaţii şi cunoştinţe, respectiv prieteni; b) elementele periferice – asociaţiile învăţătură, educaţie, înţelepciune, lecţii, profesori, comunicare, colegi, note, elevi, cărţi, teste şi teme. Termenii viitor şi dezvoltare au sugerat o dimensiune referitoare la reprezentarea internă pe care adolescenţii moldoveni o au despre finalitatea şcolarităţii, iar termenii informaţii şi cunoştinţe, respectiv prieteni au sugerat alte două dimensiuni referitoare la achiziţii, respectiv viaţă socială. Atât pentru adolescenţii din România, cât şi pentru cei din Republica Moldova, valorile indicatorilor polarităţii şi ai neutralităţii, precum şi scorurile la instrumentul ATS-DYS au evidenţiat tendinţa spre reprezentarea socială şi atitudinea pozitivă legate de şcoală. Rezultatele au fost analizate comparativ, ţinându-se cont de transformările care marchează atât societatea românească, cât şi cea moldovenească. |
|||||
Cuvinte-cheie stare de bine psihologic, satisfacţie de viaţă, satisfacție profesională, scale |
|||||
|