Istoria culturii muzicale a Basarabiei interbelice rămane și acum o terra incognita. Ea a fost studiată chiar mai puţin decat cea din etapele anterioare. Pe tot parcursul dominaţiei sovietice, această perioadă a fost aproape privată de atenţia cercetătorilor sau reflectată tendenţios. Cauzele sunt multiple, principala fiind cea geopolitică. Interpretarea istoriei culturii muzicale a Basarabiei romaneşti de către savanţii sovietici era una distorsionată, mai intai de toate, de reperele ideologice ale vremii, dar şi din lipsa datelor. Negura ce invăluia faptele şi evenimentele istorice a inceput să se risipească abia după destrămarea URSS. Bogăţia şi diversitatea informaţiilor, devenite accesibile odată cu deschiderea arhivelor, a fost un puternic stimulent pentru savanţii din Republica Moldova, dand startul unor noi investigaţii ştiinţifice privind cultura muzicală a Basarabiei interbelice. Cercetătorii incearcă să reconstituie obiectiv şi argumentat evenimentele din perioada vizată, nefiind angajaţi politic sau stingheriţi de repere ideologice, bazandu-se pe documente, mărturii ale contemporanilor, ecouri din presă etc. Aceste studii oferă informaţii despre toate laturile cul turii muzicale: viaţa concertistică şi nivelul artei interpretative, instituţiile de invăţămant şi profesorii care au activat in ele, creaţia componistică, personalităţile care au marcat cultura muzicală din Basarabia romanească. La moment, cea mai mare provocare şi dificultate pentru cercetători o constituie studierea creaţiei componistice. Cauzele sunt pe cat de banale, pe atat de serioase: lipsa contactelor directe pe parcursul deceniilor intre muzicologii din Republica Moldova şi compozitorii basarabeni, majoritatea dintre care s-au refugiat in Romania. Un impediment serios il reprezintă şi identificarea locului aflării partiturilor. Astfel, pană in prezent, au fost făcuţi doar caţiva paşi pe calea reconstituirii creaţiei componistice din perioada vizată.