Obiectivul prezentului demers constă in configurarea evoluţiei culturii muzicale basarabene in contextul noilor realităţi, jalonate de actul Unirii Basarabiei cu Romania, care a fost consfinţit prin votul Sfatului Ţării din 27 martie 1918. Climatul favorabil, generat de marele eveniment, a accelerat procesul de modernizare a societăţii, asigurand un real progres cu transformări calitative in domeniile invăţămantului, ştiinţei şi culturii. In parcursul ei istoric, mişcarea artistică din Basarabia inregistrează o evoluţie ascendentă, deschizand o nouă etapă de dezvoltare, in care arta muzicală işi caută identitatea şi drumul spre afirmare. Se accentuează contactul publicului basarabean cu universul  sonor european in general, cu cel romanesc in special, contacte estompate in perioada anterioară. Сunoașterea cu muzicienii, cu şcoala şi tradiţia din importante centre culturale occidentale şi naţionale a avut un impact benefic asupra vieţii artistice de aici. Făcand o trecere sumară in revistă a principalelor manifestări ale culturii muzicale din Moldova răsăriteană, evidenţiem cateva dominante ale acesteia: activităţile cu caracter concertant (teatrul liric, muzica simfonică, muzica de cameră, folclorul muzical), creaţia componistică şi invăţămantul muzical-artistic din Basarabia. Un rol aparte in propagarea muzicii academice naţionale şi universale in Basarabia l-au avut turneele artistice ale compozitorului, violonistului, pianistului şi dirijorului roman George Enescu, care, in afară de Chişinău, a susţinut numeroase concerte şi in marile oraşe din stanga Prutului. De asemenea, este de subliniat faptul că acţiunile socio-culturale, intreprinse pe parcursul anilor 1918-1940, au susţinut propăşirea estetică prin muzică a vieţii artistice din provincie, imprimandu-i o ţinută profesională superioară. Rezultatele acestor activităţi au fost validate in scurt timp, cu puternice reverberaţii asupra climatului şi dinamicii artei muzicale din stanga Prutului.