Aspecte ale vieţii cotidiene din RSSM in perioada imediată după terminarea celui de al Doilea Război Mondial
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
695 7
Ultima descărcare din IBN:
2023-12-04 21:22
SM ISO690:2012
ŢĂRANU, Mariana. Aspecte ale vieţii cotidiene din RSSM in perioada imediată după terminarea celui de al Doilea Război Mondial. In: Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare, Ed. 10, 30-31 mai 2018, Chișinău. Chișinău: Institutul Patrimoniului Cultural, 2018, Ediția 10, pp. 134-135. ISBN 978-9975-84-063-7.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare
Ediția 10, 2018
Conferința "Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare"
10, Chișinău, Moldova, 30-31 mai 2018

Aspecte ale vieţii cotidiene din RSSM in perioada imediată după terminarea celui de al Doilea Război Mondial


Pag. 134-135

Ţăranu Mariana
 
Institutul Patrimoniului Cultural al AŞM
 
Disponibil în IBN: 12 iunie 2018



Teza

La realizarea cercetării m-am bazat pe mărturiile supravieţuitorilor, documentele inedite din fondurile ANRM, AOSPRM şi pe literatura de specialitate. Un suport informaţional ancorat in realităţile timpului mi-a oferit presa, indeosebi ziarele „Moldova socialistă” şi „Ţăranul sovietic”. Perioada cronologică include anii imediaţi după terminarea Războiului germano-sovietic, anii 1944–1949. Limita cronologică inferioară se referă la perioada de după operaţia Iaşi–Chişinău, care marchează şi inceputul celei de-a doua ocupaţii sovietice, iar anul 1949 – anul in care a avut loc masiv colectivizarea gospodăriilor ţărăneşti. In mod special m-am axat pe descrierea realităţilor economice in care s-a pomenit ţinutul şi dările la care au fost supuşi localnicii; o atenţie sporită am acordat-o modalităţii de evacuare a populaţiei din zona operaţiilor militare, starea de spirit a celor evacuaţi, dar şi a populaţiei din raionele care au primit familiile evacuate, bunurile care au fost nevoiţi să le lase şi starea acestora la revenire. In acest context, drept prioritară am considerat abordarea subiecutului recreerii localnicilor, indeosebi a tinerilor, conform „valorilor sovietice”, accentuand condiţiile de trai şi alimentarea elevilor şi studenţilor in cadrul invăţămantul mediu, superior şi in orfelinate, dar şi a cadrelor didactice ca elemente de bază in acest proces. Ca rezultat al cercetării am constatat că, in pofida faptului că la nivel de propagandă se promova ideea unui trai indestulat, de facto, tinerii se confruntau cu multiple probleme de ordin cotidian: lipsa de alimente, lipsa de imbrăcăminte şi inălţăminte, dar şi de rechizite şcolare. Cadrele didactice se pomenesc intr-o situaţie economică deplorabilă şi lucrează in două schimburi, acestea suferă de foame, frig şi lipsă de haine şi obiecte de primă necesitate.