Lumea socialităţii din cantecele folclorice ale bulgarilor din Moldova şi Ucraina ca fragment al imaginii etnice a lumii nu a fost pană in prezent obiect al cercetării sistematice. Prezintă interes nominalizarea tradiţională a caracteristicilor sociale ale migranţilor, dar şi cea care pătrunde in mediul bulgar deja după migrare in Basarabia şi care se reflectă in textele cantecelor folclorice. Modificarea condiţiilor de trai şi includerea etniei intr-un nou sistem de relaţii de stat şi interetnice s-au reflectat in imaginea socială a lumii şi elementele structurii ei: 1) elemente tradiţionale şi noi in componenţa nominalizării sociale; 2) modificarea relevanţei funcţiei sociale; 3) completarea axiologică a nominalizării funcţiei şi statutului social. Se identifică in jur de 100 de unităţi lexicale legate de nominalizarea relaţiilor sociale, dintre care 50 sunt cele mai frecvente. Toate unităţile reflectă relaţiile din societate in aspect structural (orizontal) şi ierarhic (vertical), conform clasificării acceptate in etnosociologie: muncă rurală, meşteşugărit, muncitori, comercianţi, domeniu militar („apărători şi cuceritori”), activităţi speciale, statut social. Cel mai variat este grupul tipurilor de activităţi, subgrupul ≪Селски занаят≫ (activităţi ţărăneşti) – 12 nominalizări diferite. In textele folclorice, totalitatea nominalizărilor reflectă lumea in dinamică. Dacă realitatea se intoarce spre trecut, dar se actualizează in prezent, acest fapt se datorează caracteristicilor ei axiologice şi educaţional-instructive. Conotaţia generală, caracteristică tuturor nominalizărilor, este una pozitivă. Doar unele nominalizări vor obţine o conotaţie mai scăzută in noua realitate. In gene ral, componenţa unităţilor lexicale reflectă menţinerea ideilor despre lumea tradiţională, care prezintă baza structurii sociale a migrării etniei – lumea ţăranului muncitor. In acelaşi timp, unele nominalizări se păstrează ca fiind purtătoare de istorie şi conţin elemente ale mitologiei etnice.