Descoperirile analizate au fost interpretate fie ca stele funerare, intruchipand figuri de războinici, fie ca reprezentări simbolice ale elementului central al unei lumi ordonate (ax al lumii, erou mitologic etc.). Cel mai adesea, discuţia privind obiectele redate pe „stelele cimeriene” s-a concentrat asupra ordonării lor cronologice. Din această perspectivă, mai timpurii sunt considerate stelele remarcate prin „laconismul” şi „stangăcia” reprezentărilor (Dinogeţia – Garvăn, Dneproges – Kičkasskaja Pereprava, şi Konstantinovka, mai tarzii fiind considerate stelele cu reprezentări complexe, pe care apar mai ales arme (Belogradec, Parutino ş.a.). Este posibilă și o altă abordare, care ar pune accentul mai degrabă pe un set de reprezentări ideologice, eventual exprimand opoziţia masculin (războinic) – feminin. Se poate remarca un set aproape standard de elemente asociate pe stele cu „centura de războinic”: pumnal şi/sau spadă, echipament de arcaş, cute. Stelele discutate se leagă, in orice caz, de universul funerar, cele mai multe dintre ele fiind in vechime amplasate pe tumuli. O comparaţie a seturilor de reprezentări cu „realitatea arheologică” exprimată de inventarele funerare poate fi interesantă: seturi „complete” de echipament de războinic sunt fie excepţionale in zona in care se cunosc stele, fie localizate mai ales in zone in care obiceiul amplasării stelelor este absent. Astfel, se poate pune problema existenţei a două componente ale unuia şi aceluiaşi discurs, una exprimată prin elementele de identitate ale individului din inventarele funerare, iar cealaltă prin stele, element poate mai curand de identitate colectivă.