Cerceii in formă de „semn de intrebare” descoperiți in situl arheologic Orheiul Vechi din Republica Moldova sunt unele dintre piesele metalice distinctive ale portului populaţiei mongole. Prezente au fost și in randurile populaţiei aflate in contact cu cultura Hoardei de Aur. Piese de acest gen au fost descoperite şi pe teritoriul Romaniei. In necropola de la Hudum au fost găsiţi cerCONFERINŢA cei cu mărgele ajurate din sarmă, la Izvoare – cu mărgele din pastă sticloasă, in tezaurul de la Schinetea – piese cu mărgele metalice, decorate cu granule şi sarmă filigranată. Pe baza cerceilor in formă de „semn de intrebare” s-a format tipul de podoabe masive medievale tarzii cu trei pandantive, in care s-au utilizat mărgelele netede imprimate şi cele ajurate. Asemenea piese au fost descoperite in săpăturile de la Orheiul Vechi şi Suceava, unde sunt datate in secolele XV-XVI. In afară de podoabele in formă de „semn de intrebare”, la Orheiul Vechi a fost descoperit un pandantiv unicat in formă de picătură, provenind de la un cercel din perioada Hoardei de Aur. Piesa este executată dintr-o plăcuţă de argint, decorată pe contur cu sarmă filigranată; in centru se află o montură pentru piatra care nu s-a mai păstrat. Cercelul in formă de picătură de la Orheiul Vechi işi găseşte cele mai apropiate analogii in siturile din regiunea Volgăi şi din Caucaz. Un prototip indepărtat pentru cerceii Hoardei de Aur cu pandantiv in formă de picătură puteau fi socotiţi, probabil, cerceii luxoşi executaţi de către meşterii chinezi. Podoabele de tipul celor din Hunan sunt considerate a fi punctul de pornire in formarea intregului stil de filigran spiralat, caracteristic giuvaiergeriei din perioada Hoardei de Aur. Cerceii Hoardei de Aur cu pandantiv in formă de picătură au constituit baza formării diverselor variante de podoabe şi inele de tamplă, caracteristice pentru costumul etnografic al femeilor tătare.