Luand ca bază principiile şi legităţile de amplasare a siturilor getice in silvostepa spaţiului pruto-nistrean, am efectuat analiza vestigiilor epocii fierului din regiunea corespunzătoare din dreapta Prutului. Ca rezultat al reviziei efectuate, din cele circa 400 situri atribuite sec. VII-III i.Hr., doar in 97 de puncte am considerat a fi prezent un nivel de locuire (sec. VI-IV i.Hr.) atribuit culturii getice (inclusiv circa o pătrime nesigure). Facem doar două constatări preliminare. In primul rand, in nord-nord-vestul Podişului Sucevei apar la distanţă mai mare una de alta doar aşezări fortificate, inclusiv complexul de la Stanceşti. Doar o singură aşezare, fortificată, este in nordul Subcarpaţilor Moldovei şi două aşezări, fortificate, sunt in nord-estul Subcarpaţilor Curburii. Grosul siturilor sunt concentrate la periferia de sud-est, est şi nord a Podişului Barladului, precum şi in sud-estul Podişului Sucevei. In aceste din urmă zone sunt atat aşezări deschise, cat şi fortificate. Cea de a doua constatare este faptul că toate necropolele din acest spaţiu, considerate de toţi cercetătorii a fi getice, sunt amplasate la o distanţă de circa 25-45 km de cele mai apropiate situri ce au intrat in repertoriul revăzut ca fiind atribuite geţilor. Această constatare ar putea presupune că geţii din dreapta Prutului au preferat cu totul alt mediu de trai şi că criteriile selecţiei efectuate nu se supun aceloraşi legităţi constatate pentru vestigiile similare dintre Prut şi Nistru sau situaţia din dreapta Prutului poate fi de o cu totul altă natură, care urmează a fi stabilită.