Mormintele plane din interfluviul pruto-nistrean din perioada Hoardei de Aur
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
642 10
Ultima descărcare din IBN:
2022-10-28 20:22
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
903.5(478) (106)
Preistorie. Vestigii preistorice, artefacte, antichități (254)
SM ISO690:2012
JELEZNÎI, Vitalii. Mormintele plane din interfluviul pruto-nistrean din perioada Hoardei de Aur. In: Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare, Ed. 10, 30-31 mai 2018, Chișinău. Chișinău: Institutul Patrimoniului Cultural, 2018, Ediția 10, pp. 52-53. ISBN 978-9975-84-063-7.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare
Ediția 10, 2018
Conferința "Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare"
10, Chișinău, Moldova, 30-31 mai 2018

Mormintele plane din interfluviul pruto-nistrean din perioada Hoardei de Aur

CZU: 903.5(478)

Pag. 52-53

Jeleznîi Vitalii
 
Institutul Patrimoniului Cultural al AŞM
 
Disponibil în IBN: 8 iunie 2018



Teza

A fost efectuată cercetarea inhumărilor plane ale interfluviului pruto-nistrean din perioada Hoardei de Aur. Complexele cercetate sunt reprezentate prin cinci necropole plane (Trebujeni, Limbari, Școala Nouă, Seliște, Orheiul Vechi) și două morminte izolate plane (Hirtopul Mare, Frumușica). Dintre acestea, un complex era amplasat pe teritoriul Hoardei de Aur, orașului Șehr al-Djedid (Orheiul Vechi), restul erau amplasate in afara zonei urbane. Ca urmare a analizei ritualurilor funerare ale acestor monumente, in compoziția lor au fost identificate componente nomadice păgane și islamice. In această diferențiere au fost identificați indicatori semnificativi la astfel de criterii, cum ar fi: prezența sau absența inventarului, orientarea și trăsăturile caracteristice ale poziției scheletului (capului, mainilor) defunctului in mormant. Printre componentul nomadic al monumentelor cercetate cel mai expresiv și clar este reprezentat ritualul mongol, care se deosebește prin orientare nordică a morților, precum și procentul inalt al inventarelor funerare. Cum s-a dovedit, inhumările mongole formau necropole și existau, in principiu, separat de un alt masiv de inhumări – efectuate după ritualul islamic. Probabil că a existat și o diferență cronologică intre monumentele acestor două categorii de populație. Unele piese din mormintele mongole permit datarea și să le referim la etapa timpurie a perioadei Hoardei de Aur – a doua jumătate a secolului al XIII-lea (și, probabil, pană la inceputul secolului al XIV-lea). Intrucat necropola de la Orheiul Vechi ființa in timpul existenței orașului (anii 30-60, secolul al XIV-lea). In același timp, probabil, a funcționat și necropola Trebujeni, care se referea la oraș. Ambele complexe au o puternică influență islamică asupra ritualului de inmormantare.