Unificarea legislativă în folosirea  căilor de atac în Basarabia după  adoptarea constituţiei  din 27 martie 1923
Închide
Conţinutul numărului revistei
Articolul precedent
Articolul urmator
725 17
Ultima descărcare din IBN:
2024-02-18 13:10
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
342.4 (250)
Constituții. Adunări legislative (231)
SM ISO690:2012
RUSANOVSCHI, Iulian, GRAMA, Dumitru. Unificarea legislativă în folosirea  căilor de atac în Basarabia după  adoptarea constituţiei  din 27 martie 1923. In: Studii Juridice Universitare, 2015, nr. 3-4(31-32), pp. 154-161. ISSN 1857-4122.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Studii Juridice Universitare
Numărul 3-4(31-32) / 2015 / ISSN 1857-4122

Unificarea legislativă în folosirea  căilor de atac în Basarabia după  adoptarea constituţiei  din 27 martie 1923

CZU: 342.4

Pag. 154-161

Rusanovschi Iulian, Grama Dumitru
 
Universitatea Liberă Internaţională din Moldova
 
 
Disponibil în IBN: 31 mai 2018


Rezumat

After the reunification of Romania they were put to the authorities a number of legal issues that led the legislative apparatus to take action to harmonize and unify the laws of the Old Kingdom. The Constitution of 27 March 1923 had an important role in ensuring access to justice under Article 137, which guarantees everyone the right to exercise an appeal in cassation.Romanian jurisprudence of the ‘20 s confirms this and reveals how the Court of Cassation ended the  errors committed by the lower courts in using legal remedies, especially in the case of Cetatea Alba where the legislation of the Russian Empire was still applied. This situation was prolonged until the end of the 20 s when the legislative work of unification had reached its climax. 

După reîntregirea României, au fost puse în faţa autorităţile o serie de probleme juridice care au determinat aparatul legislativ să întreprindă acţiuni de armonizare şi unificare a legislaţiei  din Vechiul Regat. Constituţia din 27 martie 1923 a avut un rol deosebit în asigurarea accesului la justiţie, prin prisma articolului 137, care garanta oricărei persoane dreptul la exercitarea recursului în casare. Jurisprudenţa românească a anilor ’20 confirmă acest fapt şi relevă modul în care Curtea de Casaţie punea capăt unor erori comise de instanţele ierarhic inferioare în urma folosirii căilor de atac, mai ales în situaţia în judeţul Cetatea Albă se mai aplica legislaţia Imperiului Rus. Această stare de lucruri sa perpetuat până la finele anilor ’20 când opera de unificare legislativă atinsese punctul culminant. 

Cuvinte-cheie
Constituţie, apel, recurs,

justiţiei, curtea de casaţie, instanţă.