Autorul analizează semnificațiile socio-culturale atribuite mărțișorului, оn diferite intervale cronologice, оn comunitățile din Republica Moldova și din sud-estul Europei. De-a lungul timpului, mărțișorul a cunoscut mai multe interpretări: amuletă care proteja ființele vii (oameni, animale) de deochi ori de arsurile soarelui, simbol al primăverii, cadou oferit celor dragi, marcă identitară etc. Evoluția semnificațiilor sale ilustrează modul în care o creație populară, desprinsă din contextul său originar, este periodic reinterpretată în funcție de curentele de idei și aspirațiile unei societăți. Valențele sociale ocupă un loc central оn dosarul mărțișorului, inclus de UNESCO în Lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanității, fiind apreciate drept o sursă de dezvoltare durabilă a societății și statului.

The author analyses the social and cultural significances assigned to the “martisor” (a red-white amulet), at different time spans, in the communities from the Republic of Moldova and in south-eastern Europe. Along the time, the “martisor” gained several interpretations: amulet that protects living beings (humans, animals) from evil eye or sunburn, symbol of spring, gift for the beloved ones, identity mark etc. The evolution of its significances illustrates the way in which a folk creation, separated from its original context, periodically receives new interpretations according to the trends of ideas and aspirations of a society. The social significances bear a central place in the nomination file of the “martisor”, which was inscribed by UNESCO in the Representative List of the Intangible Cultural Heritage of Humanity. These significances are considered a resource for the stable development of the society and state.