Interpretarea singurățății ca fenomen psihosocial
Închide
Conţinutul numărului revistei
Articolul precedent
Articolul urmator
1256 99
Ultima descărcare din IBN:
2023-12-23 19:47
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
159.9.016.4:304.44 (1)
Psihologie (3388)
Probleme sociale. Practică socială. Practică culturală. Mod de viață (Lebensweise) (95)
SM ISO690:2012
PERJAN, Carolina, SANDULEAC, Sergiu, PLĂMĂDEALĂ, Victoria. Interpretarea singurățății ca fenomen psihosocial. In: Studia Universitatis Moldaviae (Seria Ştiinţe ale Educației), 2017, nr. 9(109), pp. 214-220. ISSN 1857-2103.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Studia Universitatis Moldaviae (Seria Ştiinţe ale Educației)
Numărul 9(109) / 2017 / ISSN 1857-2103 /ISSNe 2345-1025

Interpretarea singurățății ca fenomen psihosocial

Interpretation of loneliness as a psychosocial phenomenon

CZU: 159.9.016.4:304.44

Pag. 214-220

Perjan Carolina, Sanduleac Sergiu, Plămădeală Victoria
 
Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă“ din Chişinău
 
 
Disponibil în IBN: 21 martie 2018


Rezumat

În literatura de specialitate nu există o diferențiere clară, care ar permite delimitarea fenomenului singurătății prin atribuirea unei categorii psihologice, proces psihic, pentru a identifica mecanismele singurătății, modalitățile de manifestare a acesteia. În articolul de față este efectuată o sinteză, care prezintă identificarea diferențelor în interpretarea singurătății ca stare, trăire, proces, sentiment, atitudine. În lucrare sunt fundamentate argumentele în favoarea singurătății ca sentiment ce înglobează pe toate celelalte – atât sub aspect temporal cantitativ, cât și sub aspect calitativ. Singurătatea este experimentată prin stadialitate cu posibilitatea de a trece prin ea ca stare, apoi ca trăire, ca proces și ca sentiment.

There is no clear differentiation in the psychological literature that would allow the delimitation of the loneliness phenomenon by attributing a psychological category, a psychic process, to identify the mechanisms of loneliness, the ways of its manifestation. This article presents a synthesis made by authors that identify differences in the interpretation of loneliness as a state, experience, process, feeling, and attitude. There are grounded the arguments in favor of loneliness as a feeling that encompasses all the others both in terms of quantitative and qualitative temporal aspects. Loneliness is experienced through stadiality, with the possibility of passing through it as a state, as a living, as a process and then as a feeling.

Cuvinte-cheie
singurătate, trăire, proces, atitudine.,

stare, sentiment