Unitate şi diversitate culturală prin formule filmice
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
660 12
Ultima descărcare din IBN:
2023-12-13 23:01
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
791.43.05:008 (3)
Divertisment. Jocuri. Sport (1700)
Civilizație. Cultură. Progres (818)
SM ISO690:2012
OLĂRESCU, Dumitru. Unitate şi diversitate culturală prin formule filmice. In: Patrimoniul etnologic: concepte, tendințe și abordări, 23-24 mai 2017, Chișinău. Chișinău, Republica Moldova: "Notograf Prim" SRL, 2017, p. 30. ISBN 978-9975-84-028-6.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Patrimoniul etnologic: concepte, tendințe și abordări 2017
Conferința "Patrimoniul etnologic: concepte, tendințe și abordări"
Chișinău, Moldova, 23-24 mai 2017

Unitate şi diversitate culturală prin formule filmice

CZU: 791.43.05:008

Pag. 30-30

Olărescu Dumitru
 
Institutul Patrimoniului Cultural al AŞM
 
 
Disponibil în IBN: 3 martie 2018



Teza

Unul dintre principiile fundamentale ale proiectului european, unitate prin diversitate culturală, evoluează cu succes prin procesul de interculturalitate in domeniul artei cinematografice graţie, in primul rand, limbajului său universal, dar şi a abordărilor frecvente ale unor teme de interes comun pentru intreaga civilizaţie. Paradigma interculturală, cu ieşiri frecvente in spaţii transculturale, i-a interesat, in mod special, pe autorii filmelor de nonficţiune dedicate artelor. Acest gen de filme, graţie potenţialului său de explorare, asimilare şi supunere limbajului cinematografic a altor genuri de artă (arte plastice, coregrafie, artă plastică etc.) din diverse civilizaţii şi culturi, s-a impus drept o categorie deosebită in evoluţia cinematografiei mondiale de nonficţiune, provocand cineaştii din toate timpurile şi spaţiile. Aceștia, fiind cointeresați de valorificarea operelor de artă, dar şi de evidenţierea unor probleme de ordin social, cultural şi moral, n-au ţinut cont de hotarele geografice, naţionalităţi, religii şi de alte motive. Astfel poate fi explicat faptul că pe baza lucrării Guernica a plasticianului spaniol Pablo Picasso, regizorul francez Alain Resnais creează filmul cu titlul omonim, inspirat de tragedia orăşelului spaniol Guernica, distrus totalmente in anul 1937 de bombardierele fasciste. Regizorul Ion Bostan fondează genul filmului de artă in cinematografia romană de nonficţiune cu filmul său Uciderea pruncilor – o „ecranizare” a lucrării omonime a celebrului pictor flamand Pieter Bruegel. Brancuşi sau şcoala de a privi – unul dintre cele mai reuşite filme dedicate celebrului sculptor roman, este creat de regizorul francez Jean Pradinas impreună cu poetul Marin Sorescu, in calitate de scenarist, Boris Ciobanu – autorul imaginii, Gheorghe Zamfir – autorul partiturii sonore şi Barbu Brezianu, consultantul filmului. Acestea şi alte exemple fac posibilă punerea in concordanţă a unor concepţii şi practici interculturale precum şi configurarea unităţii prin diversitatea culturilor şi valorilor spirituale.