Imaginea morții, obiceiurile de inmormantare și pomenire in Țara Moldovei in secolul al XIV-lea – inceputul secolului al XIX-lea
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
1141 96
Ultima descărcare din IBN:
2024-02-26 21:56
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
393(478)"XIII-XVIII" (1)
Moarte. Pregătirea morților. Înmormântări. Ceremonii funebre/funeralii (59)
SM ISO690:2012
FELEA, Alina. Imaginea morții, obiceiurile de inmormantare și pomenire in Țara Moldovei in secolul al XIV-lea – inceputul secolului al XIX-lea. In: Patrimoniul etnologic: concepte, tendințe și abordări, 23-24 mai 2017, Chișinău. Chișinău, Republica Moldova: "Notograf Prim" SRL, 2017, pp. 23-24. ISBN 978-9975-84-028-6.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Patrimoniul etnologic: concepte, tendințe și abordări 2017
Conferința "Patrimoniul etnologic: concepte, tendințe și abordări"
Chișinău, Moldova, 23-24 mai 2017

Imaginea morții, obiceiurile de inmormantare și pomenire in Țara Moldovei in secolul al XIV-lea – inceputul secolului al XIX-lea

CZU: 393(478)"XIII-XVIII"

Pag. 23-24

Felea Alina
 
Institutul de Istorie al AŞM
 
Disponibil în IBN: 3 martie 2018



Teza

Moartea ca fapt biologic, psihologic, social și cultural rămane una dintre principalele probleme ale umanităţii, fiind unul din parametrii de bază ai conştiinţei colective prin atitudinea omului faţă de moarte. In acest context, studierea aspectelor legate de fenomenul decesului, de obiceiurile de inmormantare și pomenire, explică și momentele cu referire la atitudinea omului faţă de viaţă şi valorile ei de bază, fiind și parte componentă a vieții cotidiene, evidențiind și aspecte ale mentalităţii oamenilor dintr-o anumită epocă. Pentru studierea obiceiurilor legate de inmormantare și pomenire din Țara Moldovei in secolul al XIV-lea – inceputul secolului al XIX-lea există surse istorice bogate: danii, testamente, inscripţii pe pietre funerare, relatări ale cronicarilor, mărturii ale călătorilor ş. a. In Țara Moldovei atitudinea omului față de moarte era formată sub influența mai multor factori: nivelul de religiozitate și influența Bisericii Creștin-Ortodoxe, datini și obiceiuri, tradiții familiale, condiții geo-climaterice, evenimente politicomilitare și starea epidemiologică. Totodată, indiferent de canoanele creştine, de predicile preoților și de conștientizarea inevitabilului sfarșit, in mediul rural imaginea morții era in dependenţă de cauza decesului. Astfel, moartea firească era văzută ca aducătoare de odihnă veșnică, logică, de trecere intr-o lume mai bună la locul veşnic de odihnă, iar in cazurile de moarte neaşteptată, timpurie sau violentă, moartea este privită ca un fenomen nemilos, crud. Ceremonialul inmormantării in mediul rural, dar și in cel urban, din Țara Moldovei in secolul al XIV-lea – inceputul secolului al XIX-lea se prezenta ca un amalgam de practici creştin-ortodoxe şi de vechi tradiţii, cu trimiteri la obiceiurile romane (inchiderea ochilor la mort, spălarea corpului, imbrăcarea in hainele cele mai frumoase). Ritualurile indeplinite in camera unde se afla muribundul, la inmormantare după ingropare, vin să demonstreze că viaţa omului nu este o soartă individuală, ci o verigă in lanţul intregii societăţi. Majoritatea obiceiurilor de inmormantare practicate in secolele XIV–XIX se păstrează pană in prezent.