In ultima perioadă de timp, in Europa şi Rusia au apărut mai multe monografii şi cataloage, care au ilustrat expoziţiile consacrate avangardei din perioada interbelică. In Romania, sub diverse aspecte, aceste probleme au fost puse in circuitul artelor de Ioana Vlasiu, urmată de Erwin Kessler, Magda Carneci şi Cătălina Macovei, Mădălina Lascu şi Ion Pop. In comunicarea se va face o incursiune asupra aspectelor avangardei basarabene cu referire la mediul artistic din Basarabia, Regat şi ambianţa europeană, unde s-au manifestat pictorii basarabeni. Desigur, in arta basarabeană nu au existat asemenea nume ca Marcel Iancu, Victor Brauner, Max Hermann Maxy, Jules Perahim, Arthur Segal din Romania interbelică sau nume notorii ale artei ruse ca Pavel Filonov, Kasimir Malevici, Wassily Kandinsky şi Natalia Goncearova, dar anumite aspecte periferice ale avangardei in Basarabia pot fi identificate in creaţiile lui Auguste Baillayre, Ana Asvadurova-Ciucurencu, Tanea Şeptelici-Samoilă, dar şi a basarabenilor din Franţa şi Germania – Moissey Kogan şi Antoine Irisse. Prezenţa pictorilor din Basarabia in mediul şi arta europeană a fost generată de condiţiile istorice, deoarece in prima jumătate a secolului al XX-lea, in afară de pictorii etnici ruşi, in Europa au emigrat şi mulţi evrei din toate periferiile imperiului. Dacă in primul caz au plecat cei care nu au acceptat revoluţia rusă, ultimii au emigrat din cauza legislaţiei restrictive din Rusia ţaristă, situaţie care a durat secole, creand momente discriminatorii pentru populaţia evreiască.