In cadrul temei menționate, autorul analizează perioada ultimului deceniu al secolului al XIX-lea și inceputul secolului al XX-lea, in special, particularitățile primei perioade. Mai intai de toate este vorba despre apariția și dezvoltarea stratului cultural rusofon in cultura națională Basarabeană, fapt condiționat in mare măsură de practica valorificării patrimoniului folcloric de către A. Pușkin și A. Veltman. Autorul tratează rusofonia scriitorilor naționali A. Hajdeu, B. Hajdeu, B.-P. Hasdeu și C. Stamati-Ciurea drept un instrument vital pentru familiarizarea cu realitatea mediului cultural; subliniază misiunea lor de colecționari – tezaurizatori ai valorilor culturale străine, și, totodată, de călăuze ale valorilor culturale autohtone spre societatea rusească, familiarizarea acesteia cu capodoperele folclorice basarabene – cantece, legende, tradiții; se examinează activitatea autorilor ruși/rusofoni care au mers in pas cu ei: N. Grebanovski, V. Lașkov, E. Iurcevski, autorii ziarului „Bessarabskii vestink” („Бессарабскій Вѣстникъ”): M. Polinovski, Ia. Rovenski, V. Gofștetter, influențați de scriitorii clasici ruși: M. Lermontov (V. Lașkov), Nadson (E. Iurcevski), A. Nekrasov (V. Gofștetter). Autorul consideră că o atare influență este reprezentativă perioadei de „implantare” in procesul literar poetic, realizat prin intermediul diferitor interpretări ale textelor bine cunoscute, prin imitarea evidentă sau parodierea acestora. Autorul subliniază faptul că unele particularități evidențiate vor trece in alte perioade de timp unde iși vor găsi continuitatea.