Deși constituie o sursă de informație interesantă și diferită, presa a fost desconsiderată de multe ori de istoriografie. Marian Petcu preciza că „unii istorici de profesie promovau discursuri care lăsau de ințeles că presa nu pare demnă de cercetare științifică”. Este adevărat că aceasta trebuie studiată cu mult discernămant, iar informaţiile ce le oferă trebuie să fie confruntate cu „sursele originale”, totodată, presa a constituit, nu o dată, singurul izvor pentru reconstituirea unor evenimente istorice și sociale. Introdusă relativ tarziu printre izvoarele de documentare acceptate de metodologia cercetării istorice și etnografice, presa poate fi privită ca reper sursologic. In ziare şi reviste s-au regăsit de-a lungul timpului documente, informații şi comentarii asupra unor evenimente și fapte, care dezvăluie stările de spirit colective sau individuale pe care studiile de specialitate nu le-au consemnat. In demersul nostru am acordat atenție ziarelor şi revistelor din RSSM pentru a avea o imagine comparativă a modului in care acestea reflectă diverse evenimente și fapte de cultură, interesandu-ne in special reflectarea tradițiilor și obiceiurilor naționale. In comunicare, intenţionăm să valorificăm și să utilizăm potențialul informațional pe care-l oferă presa referitor la faptele de cultură tradițională și spirituală. Un aspect important este valoarea materialului ilustrativ: fotografii inedite și interesante pentru actualitate, or din perspectivă etnologică, fotografia constituie un document viabil care mărturisește despre mediul rural și spiritual al timpurilor, despre prezența elementelor folclorice tradiționale. Privită din perspectiva valorii ei de document al vremurilor, presa poate oferi un tablou complet asupra evoluției și transformărilor folcloristice si etnografice din țară.