Catagrafia Basarabiei din anul 1817 – sursă pentru cercetările etno-demografice
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
1122 133
Ultima descărcare din IBN:
2024-04-20 09:07
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
94(478)"1817" (1)
Istoria Moldovei. Republica Moldova (67)
SM ISO690:2012
DOLGHI, Adrian, FELEA, Alina. Catagrafia Basarabiei din anul 1817 – sursă pentru cercetările etno-demografice. In: Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare, Ed. 9, 30-31 mai 2017, Chișinău. Chișinău, Republica Moldova: "Notograf Prim" SRL, 2017, Ediția 9, pp. 67-68. ISBN 978-9975-84-030-9.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare
Ediția 9, 2017
Conferința "Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare"
9, Chișinău, Moldova, 30-31 mai 2017

Catagrafia Basarabiei din anul 1817 – sursă pentru cercetările etno-demografice

CZU: 94(478)"1817"

Pag. 67-68

Dolghi Adrian, Felea Alina
 
Institutul de Istorie al AŞM
 
 
Disponibil în IBN: 28 februarie 2018



Teza

In studierea proceselor evoluției istorice și etno-demografice a Basarabiei, un rol important il au Catagrafiile și recensămintele, rămanand surse inepuizabile pentru cercetările istoricilor, demografilor și etnologilor. Deși o parte a acestor documente au fost publicate și explorate, unele aspecte ce țin de problemele etnodemografice răman neelucidate. La 25 iulie 1816 namestnicul plenipotențiar al Basarabiei A. Bahmetiev a dispus organizarea „unei revizii a populației” in legătură cu necesitatea depunerii jurămantului față de impărat, iar prin ucazul din 19 ianuarie 1817 slugerului Iordache Gafencu şi medelnicerului Strejescu li se indică să efectueze recensămantul populaţiei in conformitate cu stările sociale. In arhivele din Republica Moldova, documentele primare lipsesc. Datele Catagrafiei din 1817 au fost publicate in 1907 in „Труды Бессарабской губернской ученой архивной комиссии”; unele date generalizate au fost publicate in „Revista Societăţii istorico-arheologice bisericeşti din Chişinău” și date parțiale se intalnesc in lucrările lui I. Nistor, Șt. Ciobanu și C. Tomescu. Deși sunt inexacte, datele Catagrafiei oferă un tablou cat de cat real al apartenenței juridice a moșiilor din Basarabia, anexată in 1812 la Imperiul Rus; prezintă componența etnică a populației – pe fiecare localitate, ținut, targ, oraș și intreaga regiune. Documentul este deosebit de prețios pentru restabilirea cartografică a organizării administrative a regiunii in anul 1817, perioadă pentru care nu avem o hartă a Basarabiei. Este și un izvor important ce relatează despre ocupațiile populației Basarabiei, precum și despre resursele naturale și economice ale regiunii. Datele privind numărul populației, obţinute in cadrul acestui recensămant, nu erau reale, fiindcă nu au fost incluşi posesorii de moşie şi cetăţenii străini; funcţionarii au semnalat faptul că mulţi locuitori fugeau şi se ascundeau, fiindule frică. Dacă rezumăm pe intreaga Basarabie, vom constata circa 92946 de familii, date pe care le-am constatat ca fiind prezentate cu greșeli de calcul. Numărul populației calculat de Șt. Ciobanu este de 491904 de locuitori. Comunicarea se va axa pe prezentarea cartografică a datelor cu caracter demografic și etnografic ale Catagrafiei din 1817.