In legătură cu problema abordată, o actualitate deosebită capătă materialele necropolei de langă Slobozia. Este destul de complicată determinarea apartenenţei etnice a celor inmormantaţi, cercetătorii avand diverse puncte de vedere. Particularităţile ritului funerar al acestui monument le găsim pe larg răspandite in cadrul necropolelor vechilor bulgari şi sunt cunoscute de la Bulgaria de pe Volga pană in regiunea Donului şi pană in Bulgaria de pe Dunăre. Inventarul funerar, de asemenea, in afară de analogiile din cadrul vestigiilor de tip Saltovo-Maiaţk, sunt şi in cadrul monumentelor din regiunea Uralului şi Kamei, de aceea el are atat particularităţi comune cu necropolele plane ale bulgarilor, cat şi unele trăsături specifice. Acest fapt permite unor cercetători să atribuie necropola vestigiilor de tip Subotţevsk, pe care ei le pun pe seama vechilor unguri. In aşa situaţie, un interes deosebit capătă problemele relaţiilor ungaro-slave, care sunt in atenţia cercetătorilor de circa un secol. Materialele necropolei Slobozia pun la dispoziţie mărturii directe privind legăturile populaţiei căreia ea aparţine cu slavii de răsărit, care locuiau in dreapta Nistrului. In afară de aceasta, atat mărturiile scrise, cat şi datele arheologice permit concluzia că, in ajunul permutării ungurilor in Panonia, aveau intense contacte şi cu populaţia alană. In aşa fel, dacă vom lua in considerare că vestigiile de tip Subotţevsk, cărora cercetătorii atribuie şi necropola Slobozia, aparţin ungurilor, atunci Nistrul de Jos este regiunea unde ungurii au intrat in contact direct cu slavii şi alanii in ajunul permutării lor in Campia Panoniei. Evident, doar cercetarea arheologică in continuare a monumentelor medievale din regiune va da posibilitate de a accepta sau a respinge punctele de vedere expuse.