Cateva observații privind descoperirile „sarmatice” de la Dunărea Inferioară
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
559 1
Ultima descărcare din IBN:
2018-03-05 13:48
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
903.5(498) (26)
Preistorie. Vestigii preistorice, artefacte, antichități (254)
SM ISO690:2012
SÂRBU, Dorin. Cateva observații privind descoperirile „sarmatice” de la Dunărea Inferioară. In: Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare, Ed. 9, 30-31 mai 2017, Chișinău. Chișinău, Republica Moldova: "Notograf Prim" SRL, 2017, Ediția 9, p. 42. ISBN 978-9975-84-030-9.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare
Ediția 9, 2017
Conferința "Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare"
9, Chișinău, Moldova, 30-31 mai 2017

Cateva observații privind descoperirile „sarmatice” de la Dunărea Inferioară

CZU: 903.5(498)

Pag. 42-42

Sârbu Dorin
 
Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, Academia Română
 
Disponibil în IBN: 27 februarie 2018



Teza

In prezent, in Campia Munteniei sunt cunoscute circa 100 de puncte cu descoperiri atribuite „sarmaților”, datate, in linii mari, in cuprinsul sec. II–III p.Chr. In majoritatea cazurilor este vorba de descoperiri funerare: fie morminte izolate, fie grupate cate 2-5, fie in mici necropole de pană la 10 morminte. Mult mai rare sunt cimitirele relativ mai mari, ca cele de la Ramnicelu-Popină, Lișcoteanca-Movila Olarului, Bucu, Oltenița-Renie și Targșoru Vechi-Manăstire. In lucrările de sinteză, toate aceste descoperiri au fost, de regulă, tratate in ansamblu, in incercarea de a oferi caracterizări generale ale obiceiurilor funerare practicate de „sarmații” din Muntenia. Fără a respinge cu totul utilitatea unor astfel de imagini generale, ceea ce propunem este o incercare de mutare a accentului de la generalizările care, mai ales in condițiile unor cercetări incomplete ale cimitirelor, riscă să devină excesive, la studii de caz. Un asemenea gen de abordare este util dacă se dorește urmărirea nu doar a caracteristicilor generale pe arii relativ mari, ci și a variabilităților. Compararea rezultatelor acestor studii a pus in evidență nu doar asemănările, ci, mai ales, deosebirile dintre diferite cimitire. Această constatare, cu rezerva documentării doar parțiale a cimitirelor analizate, poate constitui un punct de plecare pentru reevaluarea eventualei interdependențe dintre fenomenele etnicității și fenomenele culturii materiale. De asemenea, studiile de caz și compararea rezultatelor acestora pot să ridice semne de intrebare asupra explicării fenomenelor arheologice prin informațiile provenite din sursele literare.