Articolul precedent |
Articolul urmator |
559 1 |
Ultima descărcare din IBN: 2018-03-05 13:48 |
Căutarea după subiecte similare conform CZU |
903.5(498) (26) |
Preistorie. Vestigii preistorice, artefacte, antichități (254) |
SM ISO690:2012 SÂRBU, Dorin. Cateva observații privind descoperirile „sarmatice” de la Dunărea Inferioară. In: Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare, Ed. 9, 30-31 mai 2017, Chișinău. Chișinău, Republica Moldova: "Notograf Prim" SRL, 2017, Ediția 9, p. 42. ISBN 978-9975-84-030-9. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare Ediția 9, 2017 |
|||||
Conferința "Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare" 9, Chișinău, Moldova, 30-31 mai 2017 | |||||
|
|||||
CZU: 903.5(498) | |||||
Pag. 42-42 | |||||
|
|||||
Descarcă PDF | |||||
Teza |
|||||
In prezent, in Campia Munteniei sunt cunoscute circa 100 de puncte cu descoperiri atribuite „sarmaților”, datate, in linii mari, in cuprinsul sec. II–III p.Chr. In majoritatea cazurilor este vorba de descoperiri funerare: fie morminte izolate, fie grupate cate 2-5, fie in mici necropole de pană la 10 morminte. Mult mai rare sunt cimitirele relativ mai mari, ca cele de la Ramnicelu-Popină, Lișcoteanca-Movila Olarului, Bucu, Oltenița-Renie și Targșoru Vechi-Manăstire. In lucrările de sinteză, toate aceste descoperiri au fost, de regulă, tratate in ansamblu, in incercarea de a oferi caracterizări generale ale obiceiurilor funerare practicate de „sarmații” din Muntenia. Fără a respinge cu totul utilitatea unor astfel de imagini generale, ceea ce propunem este o incercare de mutare a accentului de la generalizările care, mai ales in condițiile unor cercetări incomplete ale cimitirelor, riscă să devină excesive, la studii de caz. Un asemenea gen de abordare este util dacă se dorește urmărirea nu doar a caracteristicilor generale pe arii relativ mari, ci și a variabilităților. Compararea rezultatelor acestor studii a pus in evidență nu doar asemănările, ci, mai ales, deosebirile dintre diferite cimitire. Această constatare, cu rezerva documentării doar parțiale a cimitirelor analizate, poate constitui un punct de plecare pentru reevaluarea eventualei interdependențe dintre fenomenele etnicității și fenomenele culturii materiale. De asemenea, studiile de caz și compararea rezultatelor acestora pot să ridice semne de intrebare asupra explicării fenomenelor arheologice prin informațiile provenite din sursele literare. |