Un „depozit” de obiecte de fier descoperit in fortificaţia getică Horodca Mică
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
645 11
Ultima descărcare din IBN:
2022-06-16 22:14
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
903.21(478) (7)
Preistorie. Vestigii preistorice, artefacte, antichități (254)
SM ISO690:2012
MUNTEANU, Octavian. Un „depozit” de obiecte de fier descoperit in fortificaţia getică Horodca Mică. In: Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare, Ed. 9, 30-31 mai 2017, Chișinău. Chișinău, Republica Moldova: "Notograf Prim" SRL, 2017, Ediția 9, pp. 37-38. ISBN 978-9975-84-030-9.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare
Ediția 9, 2017
Conferința "Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare"
9, Chișinău, Moldova, 30-31 mai 2017

Un „depozit” de obiecte de fier descoperit in fortificaţia getică Horodca Mică

CZU: 903.21(478)

Pag. 37-38

Munteanu Octavian
 
Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă“ din Chişinău
 
 
Disponibil în IBN: 27 februarie 2018


Rezumat

In perioada cercetărilor din incinta fortificației getice Horodca Mică (r-nul Hincești) a fost descoperit un „depozit” de obiecte de fier, constituit din 11 piese. O atenție deosebită o merită patru toporaşe cu dulie deschisă şi, in mod special, un toporaș cu aripioare (Armchenbeile/Winged axes). Problemele care se conturează din start sunt determinate, pe de o parte, de discuţiile purtate in jurul datării acestui tip de piese, iar pe de altă parte – de funcţionalitatea acestora. De remarcat că, pentru toporaşul cu aripioare, deocamdată nu au fost atestate analogii in spațiul dintre Prut și Nistru. Mai mult, nici pentru intreg teritoriul carpato-danubiano-pontic, analogiile care ar corespunde celei de a doua epoci a fierului nu au fost clar stabilite. In acelaşi timp, avem suficiente cazuri de descoperiri care pot fi incadrate foarte sigur in perioada primei epoci a fierului, atat in spațiul carpato-danubiano-pontic, cat și in teritorii mai extinse. O astfel de situație a dus la multiple polemici, care, de cele mai multe ori, inclinau spre a atribui toate vestigiile de acest fel perioadei hallstattiene. Analiza contextuală a materialelor de la Horodca Mică a oferit o altă optică asupra subiectului, astfel incat avem un şir de indici care demonstrează, cu o mare probabilitate (avand in vedere caracterul parţial al cercetărilor), că „depozitul” in care a fost descoperit toporaşul cu aripioare, respectiv şi piesa propriuzisă, se datează in a doua epocă a fierului. Ceea ce e bine să nu treacă neobservat, este că piesele similare care se atribuie perioadei hallstattului sunt concentrate preponderent in interiorul arcului carpatic, iar cele care pot fi atribuite celei de a doua epoci a fierului – in afara acestui spaţiu.