In perioada cercetărilor din incinta fortificației getice Horodca Mică (r-nul Hincești) a fost descoperit un „depozit” de obiecte de fier, constituit din 11 piese. O atenție deosebită o merită patru toporaşe cu dulie deschisă şi, in mod special, un toporaș cu aripioare (Armchenbeile/Winged axes). Problemele care se conturează din start sunt determinate, pe de o parte, de discuţiile purtate in jurul datării acestui tip de piese, iar pe de altă parte – de funcţionalitatea acestora. De remarcat că, pentru toporaşul cu aripioare, deocamdată nu au fost atestate analogii in spațiul dintre Prut și Nistru. Mai mult, nici pentru intreg teritoriul carpato-danubiano-pontic, analogiile care ar corespunde celei de a doua epoci a fierului nu au fost clar stabilite. In acelaşi timp, avem suficiente cazuri de descoperiri care pot fi incadrate foarte sigur in perioada primei epoci a fierului, atat in spațiul carpato-danubiano-pontic, cat și in teritorii mai extinse. O astfel de situație a dus la multiple polemici, care, de cele mai multe ori, inclinau spre a atribui toate vestigiile de acest fel perioadei hallstattiene. Analiza contextuală a materialelor de la Horodca Mică a oferit o altă optică asupra subiectului, astfel incat avem un şir de indici care demonstrează, cu o mare probabilitate (avand in vedere caracterul parţial al cercetărilor), că „depozitul” in care a fost descoperit toporaşul cu aripioare, respectiv şi piesa propriuzisă, se datează in a doua epocă a fierului. Ceea ce e bine să nu treacă neobservat, este că piesele similare care se atribuie perioadei hallstattului sunt concentrate preponderent in interiorul arcului carpatic, iar cele care pot fi atribuite celei de a doua epoci a fierului – in afara acestui spaţiu.