In studiu a fost efectuată studierea mormintelor nomazilor tarzii din regiunea carpato-nistreană ce conţineau schelete intregi de cai. Astfel de complexe apar in această regiune in sec. XII. Din punct de vedere etnic, in istoriografie ritul de inmormantare cu calul depus in intregime este tratat diferit. S. Pletniova identifica aceste morminte cu cumanii, V. Moghilnikov – cu tiurcii regiunii muntoase a Altaiului, E. Kruglov – cu berendeii din letopiseţe. Mult mai verosimil pare a fi punctul de vedere expus de V. Moghilnikov şi E. Kruglov, in timp ce legătura lor cu cumanii este puţin probabilă. Acest punct de vedere are la bază faptul că o aşa particularitate a cumanilor, cum ar fi orientarea estică a mormintelor, este intalnită destul de rar, in majoritate ele sunt orientate spre vest, fapt constatat şi pentru regiunea carpato-nistreană. In total, in selecţia efectuată au intrat 33 de morminte. Ele sunt impărţite in două grupuri, cantitativ egale: 1) inmormantări in care scheletul calului este amplasat orizontal faţă de cel decedat (pe fundul camerei funerare), alături de el (15 morminte); 2) inmormantări in care scheletul calului este amplasat vertical faţă de cel decedat (pe un prag, in umplutură), sau intr-o groapă separată (15 morminte). Din cate am constatat, această diferenţiere se reflectă asupra diapazonului cronologic: datarea mormintelor din primul grup a arătat că ele se inscriu in perioada de dinainte şi din timpul Hoardei de Aur, iar mormintele din cel de-al doilea grup sunt caracteristice doar perioadei Hoardei de Aur. O astfel de particularitate, in opinia noastră, este determinată de procesele socioculturale ce aveau loc in regiunea carpato-nistreană in perioada sec. XII–XIV.