Analizând diferite aspecte ale corupției inserate în multiple definiții, precum și aprecierile legislative ale actelor de corupție, se face necesară generalizarea anumitor componente specifice actului de corupție. Printre acestea vom evidenția: abuzul în serviciu; luarea de mită; darea de mită; primirea de foloase necuvenite; traficul de influență; conflictul de interese; protecționismul. În funcţie de amploarea faptelor de corupţie, în literatura de specialitate, dar și în documentele naționale privind combaterea și prevenirea corupției întâlnim o divizare a acesteia în „corupţie mare” şi “ corupţie mică”. Corupţia mare este asociată atât funcţiilor de nivel înalt şi factorilor de decizie majoră, cât şi formelor grave de fraude, extorcări de fonduri, mergând până la criminalitatea organizată. Corupţia mică are cel mai puternic impact pentru percepţia publică, deoarece este cea mai răspândită formă de corupție manifestată prin luarea de mită de funcționarii publici din diferite domenii, cum ar fi învățământul, instituțiile medicale, poliție etc.

Analyzing different aspects of corruption embedded in multiple definitions and legal assessments of acts of corruption, it is necessary to generalize certain specific components referring to the act of corruption. Among them we highlight: abuse of office; bribery; receiving undue benefits; influence peddling; conflict of interest; protectionism. Depending on the extent of corruption in literature, but also in national documents on combating and preventing corruption we can see a division of corruption in “big corruption” and “small corruption”. Big corruption is associated with higher level functions and major decision-makers and serious fraud, extortion, up to organized crime. Small corruption has the greatest impact on public perception because it is the most widespread form of corruption manifested by bribery of officials from various domains such as education, health institutions, police, etc.