Conţinutul numărului revistei |
Articolul precedent |
Articolul urmator |
1357 125 |
Ultima descărcare din IBN: 2024-04-04 21:01 |
Căutarea după subiecte similare conform CZU |
165.6 (14) |
Logică. Epistemologie. Teoria cunoașterii. Metodologie (152) |
SM ISO690:2012 INGLIS, Iulia. Aspecte inovatoare în metodologia ştiinţei contemporane: raţionalismul integral al lui Gaston Bachelard și neoraţionalismul dialectic la Ştefan Lupaşcu. In: Revista de Filosofie, Sociologie şi Ştiinţe Politice, 2017, nr. 3(175), pp. 193-203. ISSN 1957-2294. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Revista de Filosofie, Sociologie şi Ştiinţe Politice | ||||||
Numărul 3(175) / 2017 / ISSN 1957-2294 | ||||||
|
||||||
CZU: 165.6 | ||||||
Pag. 193-203 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
Epistemologia istorică a supraraţionalismului reprezentată de Gaston Bachelard se manifestă ca o оncercare de a crea metodologia știinţifi că ce ar fi dat posibilitatea de a descrie condiţionarea cunoașterii оn cadrul contextului istoric, dependenţa cunoașterii știinţifi ce de structurile conceptale ale gоndirii ca product al dezvoltării istorico-culturale a omenirii. Se discută și despre obstacole epistemologice, cum ar fi opinia, precunoașterea, prejudecata și prima experienţă. Respingerea primei experienţe se rezumă la imperativul „trebuie”, depășind toate interpretările care dau realitate ideilor, care constituie obstacole epistemologice оn faţa cunoașterii obiective. Prin urmare, empirismul are nevoie de оnţelegere, raţionalismul - de aplicaţie. Știinţa are nevoie, оn concepţia lui G. Bachelard, de o metodologie știinţifi că ce ar fi dat posibilitatea de a descrie condiţionarea cunoașterii оn cadrul contextului istoric, dependenţa cunoașterii știinţifi ce de structurile conceptale ale gоndirii ca product al dezvoltării istorico-culturale a omenirii, iar Ștefan Lupașcu, ca un epistemolog, pledează pentru un dialog deschis cu noile descoperiri științifi ce. El propune o teorie a cunoașterii bazată pe dualitate antagonistă, оn care fenomenele nu sunt liniare și statice, dar dinamice și ritmice. Cunoașterea este privită ca dualitate dintre actualizare și potențializare. Sunt analizate probleme de logică și de metodologia științei, iar principiul antagonismului contradictoriu оn cadrul logicii sale admite existența unei funcții dinamice, structurale și contradictorii |
||||||
Cuvinte-cheie raționalismul integral, obstacole științifice, neoraționalismul dialectic, logica dinamică a contradictoriului, filosofia lui nu |
||||||
|