Articolul precedent |
Articolul urmator |
632 5 |
Ultima descărcare din IBN: 2023-05-15 23:17 |
Căutarea după subiecte similare conform CZU |
321.011.5 (3) |
Forme de organizare politică. Statele ca puteri politice (306) |
SM ISO690:2012 AFANAS, Nicolai. Erodarea suveranietăţii naţionale în contextul proceselor integraţioniste. In: Statalitatea Moldovei: continuitatea istorică şi perspectiva dezvoltării, 24-25 martie 2017, Chișinău. Chișinău, Republica Moldova: "Print-Caro" SRL, 2017, pp. 509-521. ISBN 978-9975-56-439-7. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Statalitatea Moldovei: continuitatea istorică şi perspectiva dezvoltării 2017 | ||||||
Conferința "Statalitatea Moldovei: continuitatea istorică şi perspectiva dezvoltării" Chișinău, Moldova, 24-25 martie 2017 | ||||||
|
||||||
CZU: 321.011.5 | ||||||
Pag. 509-521 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
Statele s-au format, de-a lungul timpului, ca rezultat al războaielor şi al cuceririi de teritorii, prin partaj succesoral, prin căsătorii între familiile monarhice etc. În literatura de specialitate se menţionează că „dreptul internaţional este din sfera publicului şi punctul de pornire este statul”. Statul poate fi definit ca o instituţie suprastructurală, care reglementează, pe plan naţional şi internaţional, organizarea politică şi administrativă a unui teritoriu bine definit, modul de organizare social-politică şi administrativă a unei comunităţi. Procesele politice contemporane au făcut posibilă reorganizarea lumii şi stabilirea unui grad de întâietate tuturor organizaţiilor internaţionale şi relaţiilor ce se creează în interiorul lor, datorită interacţiunii şi interconexiunii dintre statele membre ale acestor structuri. Politica statelor membre a Uniunii Europene este condiţionată de principiul respectării intereselor naţionale, de promovarea valorilor comunitare şi astfel, de posibilitatea stabilizării structurii europene, încât să coincidă acestui principiu, iar actualitatea temei cercetate, preponderent este axată pe principalele valori ce ţin de stabilitatea, atât a statelor membre, cât şi a Uniunii Europene. Uniunea Europeană rămâne a fi acea structură, care în opinia cercetătorilor ar putea deţine întâietate după caracterul său pragmatic, însă ar fi posibil dacă şi statele membre, astfel ar putea să-şi menţină partea sa de suveranitate, chiar dacă într-un mod sau altul, odată cu semnarea acordului de aderare, ele îşi pun în pericol statutul lor. |
||||||
Cuvinte-cheie stat, suveranitate, regionalizare, integrare, instituții politice, interes naţional, Uniunea Europeană (UE), independenţă |
||||||
|