Articolul de față reprezintă o sinteză a cercetărilor efectuate în domeniul psihologiei singurătății cu scopul de a releva sentimentul de singurătate și manifestarea acestuia la tineri. Principalul pericol în această etapă de vârstă este preocuparea excesivă de sine sau evitarea relațiilor interpersonale. Incapacitatea de a stabili relații personale de încredere duce la singurătate. Constatările de cauze și factori ce pot declanșa singurătatea, dar și efectele acesteia la tineri reflectă multiaspectualitatea acestui fenomen complex și ambiguu. Deficitul unui tablou clar al abordărilor singurătății la tineri denotă faptul că acest fenomen poate avea diferite nuanțe. Acestea pot fi exprimate atât prin diverse contexte ale izolării sociale (benevolă sau forțată), ca premisă a dezvoltării personale, cât și prin multitudinea de cauze, manifestări și consecințe pentru viața tânărului. Cele menționate reprezintă un argument în plus privind necesitatea elaborării unui concept al singurătății la tineri, bazat pe abordarea integrată și orientat spre structurarea fundamentată în date empirice şi controlul singurătății.

This article is a synthesis of conducted researches in field of loneliness psychology, in order to reveal the feeling of loneliness and its manifestation at young adults. At this age, the main hazard represent the excessive self-concern or avoidance of interpersonal relationships. The inability to establish personal relationships of trust leads to loneliness. The causes and factors findings that could trigger loneliness, as well as their effects on young adults reflect a multi-featured phenomenon of this complex and ambiguous condition. The clear depiction deficiency of loneliness approach among young adults shows that this phenomenon may have different distinctions. As a prerequisite for personal development, as well as a multitude of causes, these can be expressed through various contexts of social isolation disclosure (voluntary or forced) and life consequences of young individual. All of the above represent an additional need of developing the loneliness concept of young, based on an integrated approach and oriented towards structuring the control of loneliness and empirical data-bases.