В центре внимания данной статьи —проблема претворения оркестровыми средствами монодии вокального генезиса в Стихире Павла Ривилиса, реализованная композитором посредством выбора определенных тембров инструментов симфонического оркестра, при которых они вызывают ассоциации с тембром человеческого голоса. Выбор этих средствнапрямую связаны с тематизмом и характером частей формы и решены путем различной регистровой постановки инструментов

Prezentul articol are drept scop elucidarea problemei de interpretare a monodiei de geneză vocală prin mijloacele orchestrei simfonice în Stihira de Pavel Rivilis. Sonoritatea specifică obținută este condiţionată de o anumită alegere a timbrurilor instrumentelor orchestrale, care creează asociaţii cu timbrul vocilor umane. Această alegere este condiționată direct de tematismul şi caracterul părţilor formei şi realizată prin intermediul unei explorării variate a registrelor instrumentelor.

This article focuses on the question of interpretation of the vocal origin monody in the Stichira by Pavel Rivilis. The composer achieves the sound aspect by choosing certain conditions particularly when the sound color of the symphonic orchestra instruments creates associations with the timbre of the human voice. These conditions are directly connected with the thematic structure and character of the movements structures and are accomplished through various registral positions of instruments.