Conţinutul numărului revistei |
Articolul precedent |
Articolul urmator |
899 45 |
Ultima descărcare din IBN: 2024-04-16 14:28 |
Căutarea după subiecte similare conform CZU |
343.22 (205) |
Drept penal în general (872) |
SM ISO690:2012 COPEŢCHI, Stanislav. Provocarea infracţiunii în contextul măsurilor speciale de investigaţie (II). In: Revista Institutului Naţional al Justiţiei, 2017, nr. 3(42), pp. 18-25. ISSN 1857-2405. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Revista Institutului Naţional al Justiţiei | ||||||
Numărul 3(42) / 2017 / ISSN 1857-2405 | ||||||
|
||||||
CZU: 343.22 | ||||||
Pag. 18-25 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
În acest studiu sunt identificate aspectele în care comportamentul agenţilor sub acoperire constituie provocare la săvârşirea infracţiunii. Se arată că pentru a nu se atesta provocarea infracţiunii este ineluctabil ca operațiunile sub acoperire să fie executate într-o manieră pasivă, fără nici o presiune care ar determina persoana acuzată la săvârșirea infracțiunii. Se ajunge la concluzia că este interzis nu doar provocarea începerii săvârşirii infracţiunii, ci şi a continuării activităţii infracţionale. În fine, se argumentează că crearea condiţiilor pentru săvârşirea infracţiunii nu constituie provocare. |
||||||
Cuvinte-cheie provocarea infracţiunii, agent sub acoperire, măsuri speciale de investigaţie, agent provocator, intenţie infracţională, comportament pasiv. |
||||||
|