Introducere: Ruptura prematură de membrane (RPM) capătă însemnătate clinică deosebită dacă această perioadă depăşeşte 18 ore. Managementul rupturii premature de membrane este în strânsă legătură cu vârsta de gestaţie la care survine evenimentul, luând în considerare posibilitatea infecţiei fetale. Material şi metodă: Studiu retrospectiv desfăşurat pe o perioadă de trei ani, care include 295 nou-născuţi, internaţi în Centrul Regional de Terapie Intensivă Neonatală “Cuza Vodă” Iaşi, proveniţi din sarcini cu RPM > 18 ore. Parametrii urmăriţi au inclus: perioada cu membrane rupte, prezenţa/absenţa factorilor inflamatori la gravidă, izolarea de germeni la gravidă, antibioprofi laxia antepartum, vârsta de gestaţie, greutatea la naştere, scorul Apgar, culturile la nou-născut, prezenţa factorilor infl amatori, modalitatea de manifestare clinică a infecţiei şi evoluţia in maternitate. Rezultate: Incidenţa nou-născuţilor proveniţi din sarcini cu RPM a fost de 9,3% în perioada studiată. Prematurii au reprezentat 88,5% din lotul de studiu, cei mai mulţi născuţi între 32-36 săptămâni de gestaţie. În lotul de studiu, 45,4% dintre nou-născuţi au fost colonizaţi, 12,5% au dezvoltat infecţie, manifestată prin bronhopneumonie, septicemie, meningită, germenii implicaţi fiind predominant cei Gram negativi, în strânsă corelaţie cu cei izolaţi in culturile materne. 3,7% din nou-născuţii din lotul de studiu au decedat prin complicaţii (hemoragie intraventriculară, bronhopneumonie, stare septicemică). Concluzii: Incidenţa nou-născuţilor proveniţi din sarcini cu RPM a înregistrat un trend ascendent in perioada studiată. Durata RPM nu se corelează cu apariţia infecţiei la nou-născut, probabil datorită antibioprofi laxiei la gravidă. Depistarea infecţiei materne prin culturi vaginale, amniocultură şi antibioprofi laxia la gravidă reprezintă dezideratele pentru reducerea incidenţei infecţiilor materno-fetale.

Introduction: Premature rupture of amniotic membranes (PRM) is a condition of particular importance when it occur 18 hours or more prior to delivery. Its’ management is tightly linked to the gestational age of the pregnancy, taking into account the possibility of infection of the fetus. Material and methods: In this retrospective study over 3 years, we included all 295b inborn neonates in our NICU from pregnancies with PRM over 18 hours. The following parameters were assessed: the duration of ruptured membranes, inflamatory syndrome and isolated germs in pregnant women, antepartum antibioprophylaxis, gestational age, birth weight, Apgar scores, inflamatory syndrome, cultures, clinical presentation and outcome of the neonates. Results: The incidence of neonates from pregnancies with PRM in the studied period was 9,3%, with prematures representing 88,5% of the total. In the studied lot, 45.4% neonates were colonised, without signs of infection, 12.5% were infected with predominantly Gram-negative bacteria (the same as in maternal cultures) and 42.1% had no isolated germs. Infection was manifested as bronchopneumonia, sepsis, meningitis. 3.7% of the lot were deceased due to complications, such as intraventricular hemorrhage, bronchopneumonia, sepsis. Conclusions: during the respective timeframe, the incidence of regnancies with PRM had a rising trend. The duration of PRM is not correlated with neonatal infection, probably due to the antepartum antibioprophylaxis. The detection of maternal infection through vaginal cultures, amniocultures and timely antibioprophylaxis are strong desiderates in order to reduce the incidence of maternal-fetal infections