La etapa hyper(cyber)scrierii, ansamblul mijloacelor media anterioare converg. Toate semnele culturii sunt reprezentate sub forma numerică. Ele sunt create, înregistrate şi interconectate în reţeaua expansivă care uneşte ordinatoarele şi totalitatea maşinilor şi terminalelor electronice. Hyperscrierea, spune Kerckhove, e menită să pună în conexiune textele şi oamenii [9, p. 273]. Astfel se produce trecerea de la câmpul scrierii la cyberspaţiul hyperscriiturii. Se desfăşoară în cadrul acestui pasaj un proces invers celui ce avea loc în câmpul formelor de scriere anterioare şi anume deteritorializarea. Cyberscrierea marchează finalul unei cunoaşteri stabile, organizate, cumulative, dispersate în discipline autonome. Cunoştinţele sunt mult mai rapid depăşite, sunt transferate, reorganizate, şi traversează locurile cele mai neaşteptate.