Fundamentalitatea jurisprudenței curții europene a drepturilor omului în cadrul procesului penal din Republica Moldova
Închide
Conţinutul numărului revistei
Articolul precedent
Articolul urmator
701 15
Ultima descărcare din IBN:
2023-07-02 09:12
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
341.231.14CEDO+343.1(478) (1)
Persoane și obiecte ale dreptului internațional (972)
Acțiune penală. Investigație penală. Procedură penală (1372)
SM ISO690:2012
POPA, Lilia. Fundamentalitatea jurisprudenței curții europene a drepturilor omului în cadrul procesului penal din Republica Moldova. In: Legea şi Viaţa, 2017, nr. 7(307), pp. 35-40. ISSN 2587-4365.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Legea şi Viaţa
Numărul 7(307) / 2017 / ISSN 2587-4365 /ISSNe 2587-4373

Fundamentalitatea jurisprudenței curții europene a drepturilor omului în cadrul procesului penal din Republica Moldova
CZU: 341.231.14CEDO+343.1(478)

Pag. 35-40

Popa Lilia
 
Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS)
 
Proiecte:
 
Disponibil în IBN: 26 iulie 2017


Rezumat

Prioritatea naţională de integrare europeană ne propulsează spre dezvoltarea conceptului unei justiţii penale umanizate şi racordate la înaltele standarde de responsabilizare şi exigenţă profesională a organelor de ocrotire a normelor de drept care devin instituţii – garanţii ale statului de drept şi protecţie a individului. Astfel, principiile enunţate de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului devin din ce în ce mai mult parte integrantă a metodologiei de lucru a judecătorului, procurorului şi ofiţerului de urmărire penală – fapt care ne permite să sperăm că sistemul penal din Republica Moldova va deveni treptat unul care să răspundă cu adevărat necesităţilor societăţii. Prin art. 46 al Convenției, statele s-au angajat să se conformeze hotărârilor definitive ale Curții pronunţate în litigiile în care sunt părţi[2]. Pe lângă măsurile individuale, Guvernele trebuie să întreprindă măsuri pentru a preveni încălcări similare ale Convenției Europene în viitor (măsuri generale). Obligaţia de a plăti satisfacţia echitabilă poate apărea şi în baza deciziei Curții de scoatere a cererii de pe rol ca urmare a reglementării amiabile sau a acceptării declaraţiei unilaterale a Guvernului. Rezultă din afirmațiile menționate supra, că, jurisprudența Curții reprezintă echivalentul unui izvor juridic (penal) pentru cauzele viitoare la nivel național, pentru a evita plata satisfacției pentru limitarea sau încălcarea unor drepturi sau/și garanții procesuale ale participanților proceselor penale. Tot art. 46, impune statelor obligaţia de a întreprinde măsuri în scopul evitării unor violări similare ale Convenției. Aceste măsuri presupun, în primul rând, modificarea legislaţiei şi a practicilor contrare Convenției europene a drepturilor omului, dar şi schimbarea unor situaţii de fapt care pot genera violarea acesteia, cum ar fi, de exemplu, condiţiile proaste de detenţie. Răspândirea informaţiei despre hotărârile Curții şi instruirea în domeniul mecanismului Consiliului Europei de protecție a drepturilor omului, de asemenea, pot contribui la evitarea situaţiilor care sunt contrare Convenției. Rezultă din mențiunile spuse supra necesitatea cunoașterii jurisprudenței Curții și importanța aplicabilității acesteia la nivelul dreptului național intern.

The national priority of European integration is propelling us towards the development of the concept of a humanized criminal justice, linked to the high standards of accountability and professional exigency of the law enforcement agencies that become institutions - guarantees of the State of law and protection of the individual. Thus, the principles enshrined in the European Convention on Human Rights are increasingly becoming an integral part of the working methodology of the judge, prosecutor and criminal prosecution officer - which allows us to hope that the Moldovan criminal system will gradually become one that will truly meet the needs of the society. By art. 46 of the Convention, the States have committed themselves to comply with the Court’s final judgments pronounced in disputes in which they are parties[1]. In addition to individual measures, Governments must take measures (general measures) to prevent similar violations of the European Convention in the future. The obligation to pay the just satisfaction may also arise based on the Court’s decision to remove the petition as a result of amicable settlement or acceptance of the unilateral declaration of the Government. From the aforementioned assertions results that the case law of the Court is the equivalent of a source of law (criminal) for future cases at national level, in order to avoid payment of satisfaction for limiting or violating procedural rights and / or procedural guarantees of participants in criminal proceedings. Article 46, also, requires States to take measures to avoid similar violations of the Convention. These measures imply the amendment of legislation and practices contrary to the European Convention on Human Rights, as well as the change of situations that may lead to its violation, such as poor detention conditions. The dissemination of information about the Court’s judgments and the training in the field of the Council of Europe’s mechanism for the protection of human rights can also help avoid situations contrary to the Convention. From the above mentioned, we can conclude that there is a need to know the jurisprudence of the Court and the importance of its applicability in the national law.

Cuvinte-cheie
drepturi şi libertăţi fundamentale, garanţii procesuale, condamnare, justiţie, satisfacţie echitabilă