Conţinutul numărului revistei |
Articolul precedent |
Articolul urmator |
1135 30 |
Ultima descărcare din IBN: 2024-02-25 12:02 |
Căutarea după subiecte similare conform CZU |
614.2:616-089.843(478) (1) |
Organizarea publică şi profesională a sănătăţii (873) |
Patologie. Medicină clinică (6963) |
SM ISO690:2012 GUŢU-BAHOV, Cornelia, AVĂDĂNII, Radu, DUMITRAŞ, Tatiana, GARBUZ, Victor. Managementul donatorului marginal în moarte cerebrală: experiența Republicii Moldova. In: Revista de Ştiinţe ale Sănătăţii din Moldova, 2017, nr. 2(12), pp. 74-80. ISSN 2345-1467. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Revista de Ştiinţe ale Sănătăţii din Moldova | |||||||
Numărul 2(12) / 2017 / ISSN 2345-1467 | |||||||
|
|||||||
CZU: 614.2:616-089.843(478) | |||||||
Pag. 74-80 | |||||||
|
|||||||
Descarcă PDF | |||||||
Rezumat | |||||||
Introducere. Din cauza deficitului acut de organe transplantabile, în ultimul timp este acceptat transplantul de organe în baza criteriilor extinse; termenul utilizat pentru donatorii respectivi este cel de „donator marginal” (l. engl. extended donor). Material și metode. În perioada anilor 2014-2016, în Secţia de terapie intensivă a Spitalului Clinic Municipal ,,Sfânta Treime” au fost menţinuţi 49 de donatori în moarte cerebrală, 48 dintre ei fiind donatori marginali. Studiul, de tip descriptiv, s-a efectuat retrospectiv, pe baza datelor sistemului informaţional SIA Transplant și ale dosarelor donatorilor de organe. Rezultate. Vârsta medie a celor 48 de donatori marginali menţinuţi a fost de 62,3±11,3 ani. Examenul primar al donatorului s-a efectuat în baza fișei medicale, a anamnezei medicale și sociale. Totodată, au fost evaluaţi parametrii clinici și paraclinici ai donatorului – presiunea arterială (PA), presiunea venoasă centrală (PVC), hemoglobina (Hb), echilibrul acido-bazic (EAB), analiza biochimică a sângelui. De asemenea, a fost examinat sângele donatorului la o serie de infecţii (hepatitele virale B și C, citomegalovirus, toxoplasmoză, HIV) prin metoda de depistare imunologică a anticorpilor cu ajutorul testelor expres în laboratorul ,,Synevo”. Până la constatarea morţii cerebrale, toţi pacienţii au beneficiat de tratament non-chirgical, conform consultului neurologului și neurochirurgului. Durata tratamentului până la declararea morţii cerebrale a constituit mai puţin de 48 de ore în 51,0% (26/48) din cazuri, până la 3 zile – în 37,3% (19/48) din cazuri, mai mult de 4 zile – în 11,8% (6/48) din cazuri. Principalele comorbidităţi ale donatorilor au fost: hipertensiunea arterială gradul III, risc adiţional înalt (89,6%), cardiopatia ischemică (43,6%), fibrilaţia atrială permanentă (27,1%), diabetul zaharat tip 2 insulinodependent (4,2%) dintre cazuri. Complicaţiile survenite la menţinerea donatorului în moarte cerebrală au fost: hipotensiune arterială (89,6%), hipokaliemie (50,0%), acidoză metabolică (31,3%), aritmii (27,1%), diabet insipid (27,1%), asistolie (2,1%). O durată a menţinerii donatorului în moarte cerebrală mai puţin de 24 de ore s-a înregistrat în 29,2% de cazuri, până la 12 ore – în 11 (22,9%) cazuri, mai mult de 24 de ore – în 23 (47,9%) de cazuri. Concluzii. Donatorii marginali, corect menţinuţi, reprezintă un suport considerabil în tacticile medicale de prelungire a vieţii pacienţilor cu insuficienţă de organ. De aici reiese necesitatea monitorizării ţintite a donatorilor marginali aflaţi în moarte cerebrală, cu corecţia imediată a instabilităţii hemodinamice și dereglărilor metabolice. |
|||||||
Cuvinte-cheie donator marginal, moarte cerebrală, organe efective, menţinere |
|||||||
|