Conţinutul numărului revistei |
Articolul precedent |
Articolul urmator |
1008 3 |
Ultima descărcare din IBN: 2020-02-28 00:16 |
SM ISO690:2012 EŞANU, Andrei, EŞANU, Valentina. Biblioteci mănăstireşti basarabene: Suruceni. In: Magazin bibliologic, 2012, nr. 1-4, pp. 115-120. ISSN 1857-1476. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Magazin bibliologic | |||||||
Numărul 1-4 / 2012 / ISSN 1857-1476 | |||||||
|
|||||||
Pag. 115-120 | |||||||
|
|||||||
Descarcă PDF | |||||||
Rezumat | |||||||
După întemeierea Țării Moldovei, mai multe secole la rând, principalele centre în care se copiau și se acumulau cărți, la început manuscrise, apoi și tipărite, au fost mănăstirile și schiturile. Chiar din secolele XIV-XVI, importante colecții de carte s-au format la mănăstirile Neamț, Putna, Voroneț, Moldovița, Bistrița ș.a. Dacă la început era covârșitoare cartea religioasă creștină, apoi treptat din scriptoriile și centrele tipografice slave din sud și est sunt aduse pe diferite căi literatură populară, texte apocrife, manuale, cronici ș.a., încât tematica cărților se diversifică. O mare piedică în dezvoltarea acestor biblioteci mănăstirești au devenit pe meleagurile moldovene invaziile străine, războaiele, calamitățile naturale în urma cărora mănăstirile erau devastate, jefuite, arse. Deseori, drept obiect de pradă din partea invadatorilor străini erau cărțile, care ulterior erau vândute la prețuri fabuloase acelorași creștini de la care fuseseră furate. Deși în condiții mai grele, anumite colecții de carte au început să se înfiripeze pe lângă mănăstirile și schiturile din spațiul dintre Prut și Nistru al Țării Moldovei. Către sec. al XVIII-lea și primele decenii ale sec. al XIX-lea, importante biblioteci se formează la mănăstirile-reședințe arhierești Căpriana, Hârjauca, Curchi, iar ulterior Dobrușa, Noul Neamț ș.a. Pe la unele dintre aceste mănăstiri se formaseră centre de copiere a cărților, cum ar fiCăpriana și Dobrușa, au funcționat școli, iar mai târziu chiar și tipografii. |
|||||||
|