Monede, castre şi schimburi comerciale în peninsula Balcanică (sec. VI – începutul sec. VII)
Închide
Conţinutul numărului revistei
Articolul precedent
Articolul urmator
762 2
Ultima descărcare din IBN:
2017-12-16 14:14
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
902/904(1-924.64)sec."V-VI" (1)
Arheologie (935)
Preistorie. Vestigii preistorice, artefacte, antichități (2093)
Vestigii culturale ale diferitelor perioade istorice (3377)
SM ISO690:2012
CURTA, Florin. Monede, castre şi schimburi comerciale în peninsula Balcanică (sec. VI – începutul sec. VII) . In: Plural. History, Culture, Society, 2016, nr. 2, pp. 5-26. ISSN 2345-1262.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Plural. History, Culture, Society
Numărul 2 / 2016 / ISSN 2345-1262 /ISSNe 2345-184X

Monede, castre şi schimburi comerciale în peninsula Balcanică (sec. VI – începutul sec. VII)
CZU: 902/904(1-924.64)sec."V-VI"

Pag. 5-26

Curta Florin
 
Universitatea Florida
 
Disponibil în IBN: 10 martie 2017


Rezumat

The nature of settlements in the 6th century Balkans is a matter of current debate. Amphorae and hoards of iron implements and weapons have been discussed in relation to that controversy. The archaeological evidence, particularly that of amphorae and lead seals, points to the great significance of the quaestura exercitus, an administrative unit created in 536 by means of combining rich provinces overseas (islands in the Aegean Sea, Caria, and Cyprus) with border provinces such as Moesia inferior and Scythia Minor, in order to secure both militarily and financially the efficient defense of the Danube frontier. Conspicuously missing from this discussion of military sites, amphorae, and commerce is the numismatic evidence. To be sure, a great number of 6th century hoards of copper are known from hilltop sites, including those that have also produced hoards of iron implements. So far, however, single coins from hilltop sites have rarely been treated as archaeological finds. Single finds of coins remain a category of archaeological evidence commonly neglected in discussions of the 6th century economy in the Balkans. The article takes a detailed look at some of the most important archaeological contexts with 6th century coins. Whether or not one can, therefore, talk about the economy of the 6th century Balkans, coins served primarily to facilitate exchanges resulting from the state-run distribution of food and goods. The circulation of coins was connected with the quaestura exercitus implemented in 536, and the small copper denominations discovered on hilltop sites in the Balkans were not obtained on the market (none existed in any of the many hilltop sites known so far), but piggybacked on transports of annona.

Caracterul aşezărilor din Peninsula Balcanică în decursul secolului al VI-lea constituie obiectul unor aprinse dezbateri. Amforele şi depozitele de unelte şi arme de fier au fost aduse în discuţie în contextul acestor dezbateri. Materialul arheologic, în special cel referitor la amfore şi la sigiliile de plumb, sugerează o însemnătate deosebită a unităţii administrative create în 537, quaestura exercitus, prin combinarea unor provincii bogate de peste mări (insulele din Marea Egee, Caria şi Cipru) şi a provinciilor de graniţă precum Moesia inferior şi Scythia minor, cu scopul de a asigura din punct de vedere militar şi financiar apărarea acestora din urmă şi, prin aceasta, a liniei Dunării. Ceea ce lipseşte până în momentul de faţă din aceste dezbateri cu privire la aşezările fortificate din Peninsula Balcanică, la amfore şi la comerţ este materialul numismatic. Ce-i drept, numeroase tezaure de monede de bronz din secolul al VI-lea au fost descoperite în aşezări fortificate, inclusiv în cele din care provin şi depozite de unelte şi arme de fier. Până acum, însă, descoperirile individuale de monede din aceste aşezări nu au fost privite ca descoperiri arheologice. Monedele rămân încă o categorie de material arheologic nevalorificată pe deplin în dezbaterea recentă privitoare la economia provinciilor balcanice în secolul al VI-lea. Articolul examinează contextul arheologic în care apar monedele de secol VI. Fie că se poate vorbi de o economie a provinciilor balcanice din secolul al VI-lea, fie că nu, monedele au fost în mod clar folosite pentru a facilita schimburile ce rezultau din livrările de alimente şi de bunuri de la stat. Circulaţia monedelor se află în legătură cu quaestura exercitus, unitatea administrativă introdusă în 536, iar moneda de bronz de nominal mic din aşezările fortificate din Peninsula Balcanic nu putea fi obţinută de la piaţă (căci nicio piaţă nu a fost până acum descoperită în vreo aşezare), ci a fost transportată din afara provinciei odată cu livrările de annona.

Cuvinte-cheie
cetate, Balcani, economie, comerţ,

tezaure de unelte de fier și arme, descoperiri monetare singulare, annona