Conţinutul numărului revistei |
Articolul precedent |
Articolul urmator |
1452 14 |
Ultima descărcare din IBN: 2024-04-06 22:30 |
Căutarea după subiecte similare conform CZU |
72(478)(092) (49) |
Arhitectură (635) |
SM ISO690:2012 CHASTINA, Alla. The architect Alexander Iosif Bernardazzi (1831–1907) and his first projects in Bessarabia. In: Arta , 2016, nr. 1(AV), pp. 38-43. ISSN 2345-1181. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Arta | ||||||
Numărul 1(AV) / 2016 / ISSN 2345-1181 /ISSNe 2537-6136 | ||||||
|
||||||
CZU: 72(478)(092) | ||||||
Pag. 38-43 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
Anul acesta este unul jubiliar – se împlinesc 185 de ani de la naşterea renumitului arhitect elveţian, italian de origine – Aleksandr Bernardazzi, vestit pentru crearea construcţiilor istorice în Caucazul de Nord, Ucraina şi Basarabia. Documentele de arhivă reflectă despre începutul carierei sale de arhitect din anul 1853, când a fost numit calitate de tehnician pentru amenajarea oraşelor Akkerman şi Bender, de asemenea construcţia podurilor şi drumurilor în aceste ţinuturi. În septembrie 1855 A. Bernardazzi a participat la amenajarea celui de al treilea iarmaroc de pe Piaţa Silvică, care a fost prima sa misiune în timpul creaţiei de la Chişinău. A fost arhitect al oraşului în anii 1856–1878, înlocuindu-l în această funcţie pe arhitectul de Chişinău Luka Zauşkevici. A construit în Basarabia teatrul provizoriu, şcoala parohiei luterane, gara, biserica greacă, conacul lui Manuc-Bey ş.a. S-a ocupat şi de pavarea străzilor, construcţia apeductului şi a împrejmuirii de fontă din parcul Chişinăului. Şi după plecarea în Odesa, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, Bernardazzi continua să participe la proiectarea edificiilor de menire socială din Basarabia, devenite modele ale culturii europene. |
||||||
Cuvinte-cheie Bernardazzi, architect, design, public garden, cast-iron fence |
||||||
|