Unul dintre compozitorii care și-au îndreptat atenția spre valorificarea posibilităților tehnice și expresive ale instrumentelor de percuție este clujeanul Eduard Terényi, care a compus în 1995 lucrarea Skai-Skep, pentru 4 grupe de instrumente de percuţie și pian, lucrarea având și o a doua denumire Paganiniana1. Credem că această alegere nu a fost întâmplătoare, deoarece Clujul s-a bucurat încă din anul 1976, la iniţiativa percuţionistului și profesorului Grigore Pop, de înființarea primului ansamblu de percuție din România, care a obținut rapid recunoașterea națională. Lucrarea Skai-Skep este alcătuită din 12 variaţiuni care păstrează caracteristicile genului variaţional, folosind elemente polifonice alături de alte elemente de compoziţie moderne, mixturi, clustere etc. Fiecare variaţiune păstrează forma iniţială a temei paganiniene. De remarcat, totodată, faptul că, în desfășurarea discursului muzical, autorul recomandă o dinamică foarte diversă: de la pppp la fff, cu frecvente indicaţii de sf sau de accente, crescendo și descrescendo.

One of the composers who have turned their attention to the use of the technical and expressive possibilities of percussion instruments is Eduard Terényi, born in Cluj, who presented in 1995 the piece Skai-Skep for 4 groups of percussion instruments and piano, the work having a second name Paganiniana2. Skai-Skep consists of 12 variations that keep the variation genre characteristics with the use of polyphonic elements with other elements of modern composition, mixtures, clusters etc. Each variation of the theme retains the original shape of the Paganinian theme. It should also be mentioned that, in conducting the musical discourse, the author recommends a diverse range of dynamics: from pppp to fff with frequent indications of sf or accents, crescendo and decrescendo.